Europarlamentare2024 Parlamentul European îşi schimbă componenţa după alegerile din 6-9 iunie

Cetăţenii cu drept de vot din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene - în jur de 373 de milioane de europeni - îşi vor alege, în perioada 6 - 9 iunie 2024, reprezentanţii în Parlamentul European pentru următorii cinci ani.
Procedurile pentru alegerea Parlamentului European (PE) sunt reglementate atât de legislaţia europeană, care defineşte normele comune pentru toate statele membre, cât şi de dispoziţii naţionale specifice, care variază de la un stat membru la altul. Dispoziţiile comune stabilesc principiul reprezentării proporţionale, norme privind pragurile şi anumite incompatibilităţi cu mandatul de deputat în Parlamentul European. Numeroase alte chestiuni importante, precum sistemul electoral utilizat şi numărul circumscripţiilor, sunt reglementate de legislaţiile naţionale, precizează PE pe site-ul său.
Datele alegerilor
Legea electorală a UE prevede că alegerile pentru Parlamentul European (PE) au loc o dată la cinci ani, într-un interval de timp de patru zile, de joi până duminică. În 2024, alegerile se vor organiza în statele membre ale Uniunii începând de joi, 6 iunie, până duminică, 9 iunie.
Olanda va da startul alegerilor joi, în 6 iunie, urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie. În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică. Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie.
Rezultatele alegerilor vor fi disponibile în timp real pe site-ul dedicat scrutinului (https://results.elections.europa.eu/ro/)
Organizarea alegerilor
Alegerile europene se organizează conform legislaţiei naţionale a statelor membre, dar există şi o serie de dispoziţii comune stabilite în legislaţia Uniunii. Este necesar să se asigure reprezentarea proporţională. Majoritatea ţărilor sunt organizate ca o circumscripţie unică. Există însă şi excepţii: Belgia, Irlanda, Italia şi Polonia îşi împart teritoriul în mai multe circumscripţii.
Cetăţenii Uniunii care locuiesc în alt stat membru decât cel de origine pot alege să voteze şi să candideze în acel stat.
Cât priveşte listele electorale, există mai multe sisteme naţionale, de la liste închise (pe care nu se poate schimba ordinea candidaţilor), până la liste semi-deschise (alegătorii pot schimba poziţia candidaţilor pe o singură listă aleasă) şi liste deschise (alegătorii pot alege candidaţi de pe mai multe liste).
Vârsta de vot este şi ea stabilită de legislaţia naţională. În majoritatea statelor membre se votează începând de la 18 ani. Excepţie fac Grecia (17 ani) şi Austria, Belgia, Germania şi Malta (16). Vârsta minimă la care se poate candida variază în ţările Uniunii, de la 18 la 25 de ani.
Votul este obligatoriu în cinci state membre (Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Cipru şi Grecia): obligaţia de a vota vizează atât cetăţenii acestor state, cât şi cetăţenii UE înregistraţi care nu sunt resortisanţi ai statului respectiv.
Numărul eurodeputaţilor aleşi?
Numărul eurodeputaţilor aleşi din fiecare stat UE este agreat înaintea fiecăror alegeri şi se bazează pe principiul proporţionalităţii degresive, conform căruia fiecare eurodeputat dintr-o ţară mai mare reprezintă mai mulţi cetăţeni decât un eurodeputat dintr-o ţară mai mică.
Totalul numărului eurodeputaţilor nu poate depăşi 750 plus preşedintele. În total vor fi aleşi 720 de europarlamentari în iunie 2024, cu 15 mai mult decât la precedentele alegeri, organizate în 2019.
Numărul deputaţilor europeni care vor fi aleşi de fiecare stat în iunie 2024 este: Germania 96, Franţa 81, Italia 76, Spania 61, Polonia 53, România 33, Olanda 31, Belgia 22, Grecia, Cehia, Suedia, Portugalia şi Ungaria câte 21, Austria 20, Bulgaria 17, Danemarca, Finlanda şi Slovacia câte 15, Irlanda 14, Croaţia 12, Lituania 11, Slovenia şi Letonia câte 9, Estonia 7, Cipru, Luxemburg şi Malta câte 6.
În cea mai mare parte a statelor membre, alegătorii pot exprima voturi preferenţiale pentru a schimba ordinea numelor de pe listă. În şase state membre (Germania, Spania, Franţa, Portugalia, Ungaria şi România) listele sunt însă închise (nu există posibilitatea voturilor preferenţiale). În Malta şi Irlanda, alegătorii ordonează candidaţii în ordinea preferinţelor (votul unic transferabil).
Votăm partide naţionale sau partide europene?
Alegerile se dispută între partide politice naţionale, însă odată aleşi, majoritatea eurodeputaţilor aleg să devină parte a grupurilor politice transnaţionale. Majoritatea partidelor naţionale sunt afiliate unui partid politic la nivel european.
Europarlamentarii alcătuiesc grupuri politice în funcţie de afinităţile lor politice, nu de naţionalitate. Fiecare grup este constituit de minimum 23 de europarlamentari din cel puţin un sfert din ţările Uniunii Europene. Un deputat poate aparţine unui singur grup politic. Unii eurodeputaţi nu fac parte din niciun grup politic, ei fiind, în acest caz, neafiliaţi.
În prezent, există şapte grupuri politice în cadrul Parlamentului European: Grupul Partidului Popular European (PPE), Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European (S&D), Grupul Renew Europe, Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană (Verzi/ALE), Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), Grupul Identitate şi Democraţie (ID) şi Grupul Stângii din Parlamentul European (GUE/NGL).
Fiecare grup politic îşi asigură organizarea internă, prin desemnarea unui preşedinte (sau a doi co-preşedinţi, în cazul anumitor grupuri), a unui birou şi a unui secretariat. Distribuţia locurilor eurodeputaţilor în hemiciclu se face în funcţie de apartenenţa politică, de la stânga la dreapta, cu acordul preşedinţilor de grupuri. Înaintea fiecărui vot din cadrul şedinţelor plenare, grupurile politice examinează rapoartele elaborate de comisiile parlamentare şi depun amendamente.
Grupul politic adoptă o poziţie în urma consultărilor din cadrul său. Niciunui membru nu i se poate impune o anumită variantă de vot.
Împreună cu reprezentanţii guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, europarlamentarii dau formă şi decid asupra noilor legi care influenţează toate aspectele vieţii din Uniunea Europeană, de la susţinerea economiei la lupta împotriva sărăciei şi schimbărilor climatice şi la aspecte de securitate.
Parlamentul European aprobă bugetul Uniunii şi supraveghează cheltuirea acestuia. De asemenea, Parlamentul European alege preşedintele Comisiei Europene, numeşte comisarii europeni şi îi poate trage la răspundere.
Membrii Parlamentului European aduc chestiunile politice, economice şi sociale importante în centrul atenţiei şi susţin valorile Uniunii Europene: respectarea drepturilor omului, libertatea, democraţia, egalitatea şi statul de drept. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
#Ucraina observă o intensificare a ofensivei ruse în nord-est și încearcă să mențină pozițiile ocupate peste graniță
Intensitatea luptelor crește în partea de nord-est a Ucrainei, unde armata rusă a inițiat o ofensivă în regiunile Sumî și Harkov și încearcă în continuare să expulzeze de pe teritoriul rus forțele ucrainene care ocupă câteva sate în regiunile Kursk și Belgorod, relatează miercuri agenția EFE. La opt lu
Sediul principal al tribunalului din Paris, evacuat în urma unei alerte cu bombă (poliția)
Sediul principal al tribunalului din Paris a fost evacuat în urma unei alerte cu bombă, a declarat miercuri o sursă a poliției locale pentru Reuters. Potrivit unei a doua surse, clădirea - un zgârie-nori emblematic situat de-a lungul șoselei de centură a Parisului la Porte de Clichy - a fost parțial evacuată. Prima s
Gaza: Aproximativ 500.000 de persoane strămutate de la încetarea armistițiului (ONU)
Aproximativ 500.000 de palestinieni au fost strămutați în Fâșia Gaza de la încetarea armistițiului și reluarea operațiunilor militare israeliene, a declarat miercuri o purtătoare de cuvânt a secretarului general al ONU, Stephanie Tremblay, relatează AFP. 'Partenerii noștri umanitari estimează că din 18 martie, aprox
Premierul australian Albanese promite că nu va ceda presiunilor lui Donald Trump
Premierul australian Anthony Albanese a promis miercuri că va lupta pentru interesele țării sale în conflictul comercial cu Statele Unite, transmite AFP. 'Vom apăra interesul național al Australiei', a afirmat șeful guvernului de la Canberra într-o dezbatere televizată cu adversarul său conservator, Peter Dutton.
Harvard este o 'glumă' unde se 'învață ura și prostia', acuză Trump
Președintele american Donald Trump și-a escaladat miercuri lupta cu universitatea Harvard, după ce instituția de învățământ de elită i-a respins cererile, relatează dpa. 'Harvard este o GLUMÃ, învață Ura și Prostia și nu ar mai trebui să primească fonduri federale', a scris Trump pe platforma sa Truth Social.
Vicepreședintele american Vance va călători în Italia și India împreună cu familia în perioada următoare, anunță Casa Albă
Vicepreședintele american JD Vance va întreprinde o călătorie în Italia și India, împreună cu familia, între 18 și 24 aprilie, a anunțat miercuri Casa Albă, potrivit dpa. 'Vicepreședintele va discuta priorități economice și geopolitice comune cu liderii din fiecare țară', a transmis Casa Albă. La Roma, Van
Europarlamentari cer Comisiei Europene noi sancțiuni contra Ungariei după ce Orban a interzis marșurile LGBT
O delegație a Parlamentului European a acuzat miercuri guvernul ungar al premierului conservator Viktor Orban că restrânge în continuare drepturile comunității LGBTQI+ prin interzicerea paradelor Gay Pride și a cerut Comisiei Europene să intervină pentru ca acest lucru să nu se întâmple, relatează agenția EFE. 'În discursul să
Serbia: Parlamentul l-a învestit pe Djuro Macut în funcția de prim-ministru
Parlamentul Serbiei a aprobat miercuri numirea lui Djuro Macut, medic și profesor universitar fără experiență politică, în postul de prim-ministru, după luni de proteste anticorupție care au dus la demisia predecesorului său, transmite Reuters. Votul a fost o formalitate în condițiile în care Partidul Progresist Sârb (SNS) al președinte
Israelul plănuiește o prezență pe termen lung în Gaza, Liban și Siria
Israelul intenționează să păstreze sub control militar permanent toate teritoriile pe care le-a capturat în Fâșia Gaza, Liban și Siria, transmite miercuri dpa. Armata va rămâne în 'zonele de securitate' ocupate pentru a acționa ca un tampon între luptători ostili și Israel 'în orice realitate temporară sau perman
Secretarul american de stat va avea discuții la Paris despre #Ucraina
Secretarul american de stat, Marco Rubio, se va afla la Paris în perioada 16-18 aprilie pentru discuții despre conflictul din Ucraina cu omologii europeni, a anunțat miercuri Departamentul de Stat al SUA, potrivit AFP. Rubio va fi însoțit de emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff. Ei vor avea 'discuții cu omologii lor eur
Premierul slovac Fico descrie ca 'lipsă de respect' avertismentul șefei diplomației UE de a nu merge la Moscova pe 9 mai
Premierul slovac Robert Fico a confirmat marți că va merge la Moscova pe 9 mai la celebrarea Zilei Victoriei împotriva Germaniei naziste, deși șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a avertizat liderii europeni să nu ia parte la acest eveniment, avertisment descris de Fico drept lipsit de respect și o confirmare a faptului că este nevoie de o dezbatere despre starea
Olanda: Guvernul va suplimenta bugetul apărării cu 1,1 miliarde de euro anual, spune unul din liderii coaliției
Guvernul olandez își propune să majoreze cheltuielile de apărare cu 1,1 miliarde de euro în fiecare an începând din 2025, a indicat miercuri liderul partidului VVD din coaliția de guvernare, Dilan Yesilgoz, într-o postare pe rețeaua X, transmite Reuters. Suplimentarea cheltuielilor a fost convenită după negocieri
Ucraina a prelungit până pe 6 august legea marțială și ordinul de mobilizare
Ucraina a prelungit cu încă 90 de zile, până la data de 6 august, legea marțială și ordinul de mobilizare, transmit dpa și Reuters. Cele două moțiuni corespunzătoare depuse de președintele Volodimir Zelenski au întrunit majoritatea necesară de două treimi în parlament, au relatat media ucrainene. Legea marțială urma să ex
Kremlinul refuză să spună când va expira moratoriul cu #Ucraina privind atacurile asupra infrastructurii energetice
Kremlinul a afirmat miercuri că 'nu este pregătit' să spună când va expira moratoriul fragil privind atacurile asupra infrastructurii energetice, convenit cu Kievul sub presiunea Washingtonului, relatează AFP. Președintele rus Vladimir Putin a anunțat pe 18 martie că a ordonat armatei, în urma unei convorbiri cu omologul să
Trump participă la negocierile comerciale cu Japonia și le conexează de 'costul' sprijinului militar american
Președintele american Donald Trump a anunțat că va participa personal la negocierile ce au loc miercuri la Washington cu un ministru trimis de Japonia pentru a conveni un compromis privind taxele vamale, negocieri care conform liderului de la Casa Albă privesc și 'costul' sprijinului militar americane, relatează AFP. 'Japonia vine astăzi pentru a n