Israelul a promis că va distruge Hamas într-un măcel necontenit în Fâşia Gaza, dar nu are la orizont un final evident, un plan clar pentru cum va guverna enclava palestiniană devastată dacă va învinge pe câmpul de luptă, scrie Reuters într-un comentariu în care citează mai mulţi oficiali şi experţi din regiune şi occidentali.

Sub numele de cod 'Operaţiunea Săbii de fier', campania militară va fi fără precedent în ferocitatea sa şi comparativ cu ceea ce a întreprins Israelul în Gaza în trecut, au afirmat opt oficiali din regiune şi occidentali, aflaţi la curent cu conflictul, dar care au dorit să le fie păstrat anonimatul dată fiind sensibilitatea subiectului.

Israelul a convocat un număr record de 360.000 de rezervişti şi bombardează non-stop mica enclavă în urma atacului Hamas în sudul ţării la 7 octombrie, în care au fost ucise în jur de 1.400 de persoane, în majoritate civili.

Strategia sa imediată, au spus trei oficiali regionali la curent cu discuţiile între lideri americani şi din Orientul Mijlociu, este să distrugă infrastructura Fâşiei Gaza, chiar cu costul unui număr ridicat de victime civile, să împingă locuitorii enclavei spre frontiera egipteană şi să vâneze Hamas prin aruncarea în aer a labirintului de tuneluri construit de grupare pentru a-şi purta operaţiunile.

Oficiali israelieni au afirmat însă că nu au o idee clară despre cum ar putea să arate viitorul post-război.

Unii dintre consilierii preşedintelui american Joe Biden sunt preocupaţi de faptul că, deşi Israelul poate elabora un plan de a provoca pierderi durabile Hamas, nu a formulat încă o strategie de ieşire, a indicat o sursă de la Washington, familiarizată cu subiectul.

Deplasările în Israel ale secretarului de stat Antony Blinken şi şefului Pentagonului, Lloyd Austin, săptămâna trecută, au subliniat necesitatea axării pe un plan post-război pentru Gaza, a adăugat sursa.

Responsabili arabi sunt alarmaţi şi de faptul că Israelul nu a prezentat un plan clar pentru viitorul enclavei, guvernată de Hamas din 2006 şi unde trăiesc 2,3 milioane de oameni.

'Israelul nu are un final pentru Gaza. Strategia lor este să arunce mii de bombe, să distrugă totul şi să intre, dar pe urmă ce? Nu au o strategie de ieşire pentru ziua de după', a spus o sursă de securitate din regiune.

Invazia încă nu a început, dar autorităţile din Gaza spun că deja 3.500 de palestinieni - o treime dintre ei copii - au fost ucişi de bombardamentele aeriene, un bilanţ mai grav decât în oricare din conflictele precedente.

Biden, în vizită în Israel miercuri, le-a spus israelienilor că Hamas trebuie pedepsit, deşi a avertizat că, după atacurile de la 11 septembrie 2001, SUA au făcut greşeli.

'Marea majoritate a palestinienilor nu sunt Hamas. Hamas nu reprezintă poporul palestinian', a spus el.

În opinia lui Aaron David Miller, expert pentru Orientul Mijlociu la Carnegie Endowment for International Peace, vizita lui Biden îi dă acestuia o şansă să facă presiuni asupra prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu pentru a se gândi, înaintea oricărei invazii, la folosirea proporţională a forţei şi la planurile pe termen lung pentru Gaza.

Oficiali israelieni, printre ei şi Netanyahu, au spus că vor elimina Hamas ca represalii pentru atacul din 7 octombrie, cel mai sângeros din istoria de 75 de ani a Israelului.

Ceea ce va urma este mai puţin definit.

'Fireşte, ne gândim şi ne ocupăm cu asta, iar aceasta include evaluări şi include Consiliul de Securitate Naţională, armata şi alţii despre situaţia de final', le-a declarat marţi reporterilor directorul Consiliului, Tzachi Hanegbi.

'Nu ştim ce va fi aceasta cu certitudine. Dar ceea ce ştim este ce nu va fi', a spus el, referindu-se la obiectivul declarat al Israelului de a eradica Hamas.

Ar putea însă să fie mai uşor de spus decât de făcut.

'Acolo este un oraş subteran de tuneluri care face tunelurile Vietcong să pară un joc de copii. Nu vor pune capăt Hamas cu tancuri şi muniţie', a spus o sursă din regiune.

Doi experţi militari au declarat pentru Reuters că aripa armată a Hamas, Brigăzile Ezzedine al-Qassam, s-a mobilizat pentru o invazie, plantând mine antitanc şi dispozitive explozive pentru a prinde în ambuscadă trupele israeliene.

Israelul a luptat în trei conflicte anterioare cu Hamas, în 2008-2009, 2012 şi 2014, dar, spre deosebire de acum, liderii Israelului nu au promis niciodată să distrugă Hamas odată pentru totdeauna.

În acele trei confruntări, au murit aproape 4.000 de palestinieni şi mai puţin 100 de israelieni.

La Washington există însă mai puţin optimism că Israelul va putea să distrugă complet Hamas, iar oficiali americani văd şanse mici ca Israelul să vrea să păstreze teritoriu în Gaza sau să-l reocupe, a indicat o sursă americană.

Potrivit acesteia, un scenariu mai probabil va fi ca forţele israeliene să ucidă sau captureze cât de mulţi membri Hamas pot, să arunce în aer tuneluri şi ateliere de rachete, iar apoi, după ce numărul pierderilor israeliene va creşte, să caute o cale de a proclama victoria şi de a se retrage.

În regiune, temerea este că războiul va exploda dincolo de limitele Fâşiei Gaza, cu Hezbollahul libanez şi susţinătorul său, Iran, deschizând noi fronturi majore în sprijinul Hamas.

Lideri arabi i-au spus lui Blinken, care a bătut în lung şi în lat regiunea săptămâna trecută, că, deşi condamnă atacul comis de Hamas, se opun pedepsirii colective a palestinienilor de rând, care ar putea declanşa tulburări în regiune.

Surse din regiune au afirmat că Washingtonul propune să fie revigorată Autoritatea Palestiniană (ANP), care a pierdut controlul în Gaza în favoarea Hamas în 2007, însă există îndoieli uriaşe că ANP sau orice altă autoritate va fi capabilă să guverneze enclava litorală dacă Hamas va fi eliminat.

Aaron Miller, fost negociator american în Orientul Mijlociu, a exprimat un profund scepticism faţă de posibilitatea instituirii unei guvernări post-Hamas care să conducă Gaza.

'Mai degrabă aş putea să vă descriu o imagine a unei galaxii extrem de îndepărtate decât cum ai putea să combini pe planeta Pământ ONU, Autoritatea Palestiniană, pe saudiţi, egipteni, conduşi de SUA care îi mobilizează pe europeni, pentru, practic, a transforma Gaza dintr-o închisoare în aer liber în ceva mult mai bun', a spus el.

Între timp, apelurile pentru crearea de coridoare umanitare în interiorul Fâşiei şi de rute de refugiere pentru civilii palestinieni au atras o reacţie puternică a vecinilor arabi.

Aceştia se tem că o invazie israeliană va declanşa un nou val de strămutare permanentă în masă, o reeditare după războiul de independenţă a Israelului din 1948 şi războiul arabo-israelian din 1967. Milioane de palestinieni care au fost forţaţi atunci să plece au rămas blocaţi ca refugiaţi în ţările care i-au găzduit.

Ierusalimul de Est, capturat de Israel în războiul din 1967 şi apoi anexat, şi expansiunea aşezărilor israeliene în teritoriul ocupat se află în centrul conflictului cu palestinienii. Netanyahu a adoptat deschis extrema dreapta religioasă şi radicală, promiţând anexarea şi mai multor teritorii care să fie colonizate de evrei.

Sute de palestinieni au murit în Cisiordania de la începutul anului în ciocniri cu soldaţi israelieni şi colonişti, şi există o îngrijorare uriaşă că violenţele ar putea cuprinde şi acest teritoriu.

'Oricare ar fi cel mai rău scenariu la care vă gândiţi, (realitatea) va fi mai rea', a prevenit o a doua sursă din regiune, în legătură cu potenţialul ca actualul conflict să se extindă dincolo de Gaza. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)

Citeşte şi:

LIVE UPDATE Război Hamas-Israel/ Egiptul, de acord să permită trecerea de ajutor umanitar în Gaza