Azerbaidjanul cere capitularea trupelor armene din Nagorno-Karabah; se dau lupte de-a lungul liniei frontului
Trupele azere au străpuns în mai multe locuri linia de contact cu forţele armene din provincia Nagorno-Karabah şi sunt hotărâte să-şi atingă obiectivele strategice, "să închidă un capitol de animozitate şi confruntare", a declarat marţi consilierul de politică externă al preşedintelui azer Ilham Aliev, în timp ce forţele armate ale separatiştilor armeni vorbesc despre lupte pe toată linia frontului, consemnează agenţiile Reuters, EFE şi AFP.
Declaraţia consilierului prezidenţial azer, Hikmet Hajiyev, vine la puţin timp după ce armata azeră a lansat ceea ce a numit drept o "operaţiune antiteroristă" în Nagorno-Karabah, enclavă azeră cu populaţie majoritar armeană pe care Armenia şi Azerbaidjanul şi-au disputat-o în două războaie în perioada post-sovietică.
Azerbaidjanul va negocia numai după ce forţele armenilor din Nagorno-Karabah vor ridica "steagul alb" şi vor fi dezarmate, a indicat consilierul prezidenţial azer. Acesta a mai spus că operaţiunea militară lansată nu urmăreşte obiective pe teritoriul Armeniei recunoscut internaţional, ci numai pe teritoriul enclavei Nagorno-Karabah.
"Intenţia Azerbaidjanului este de a închide un capitol de animozitate şi confruntare (...) Destul este destul. Nu mai putem tolera să avem astfel de forţe armate pe teritoriul nostru şi de asemenea o structură care, zi de zi, ameninţă securitatea şi suveranitatea Azerbaidjanului", a spus oficialul azer.
Un comunicat al preşedinţiei azere semnalează de asemenea că "formaţiunile ilegale armene trebuie să ridice steagul alb şi regimul ilegal să-şi anunţe dizolvarea", referire la autoproclamata republică separatistă din Nagorno-Karabah. "În caz contrar, operaţiunile antiteroriste vor continua până la capăt", se arată în acelaşi comunicat, în care reprezentanţilor populaţiei armene din Nagorno-Karabah li se propun negocieri în oraşul azer Ievlak, dar numai dacă depun armele şi capitulează.
Anterior, autorităţile armene din Nagorno-Karabah au cerut o încetare a focului şi negocieri.
De partea sa, premierul armean Nikol Paşinian a acuzat Azerbaidjanul că a lansat o "operaţiune terestră de curăţire etnică" împotriva armenilor din Nagorno-Karabah şi că forţe "interne şi externe" încearcă "să atragă Armenia în război".
Armenia a negat oficial marţi că ar avea trupe în Nagorno-Karabah. Totuşi, în trecut numeroşi armeni s-au oferit ca voluntari pentru a activa în rândul formaţiunilor armate ale etnicilor armeni din această enclavă.
Luptele declanşate marţi de armata azeră în Nagorno-Karabah s-au soldat, conform unui bilanţ al separatiştilor armeni, cu 5 morţi şi 80 de răniţi, dintre care 15 civili, în timp ce un Azerbaidjanul vorbeşte despre un civil ucis de "schije de obuz în urma unui atac al forţelor armate armene".
Potrivit trupelor separatiştilor armeni, se dau lupte pe toată linia frontului şi "forţele armate azere recurg la tiruri de artilerie, rachete, drone de atac, aviaţie de luptă".
Ultimul război azero-armean pentru controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, desfăşurat în toamna anului 2020, s-a soldat cu circa 6.500 de morţi şi a fost oprit printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene, depăşite de capabilităţile armatei azere. Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Nagorno-Karabah şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după un alt război, desfăşurat la începutul anilor '90.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
O Moldovă aflată sub controlul Kremlinului ar face Ucraina mai vulnerabilă, declară președinta Maia Sandu
Republica Moldova intenționează să-și consolideze cooperarea cu Finlanda în domeniul securității și al rezilienței și mizează pe sprijinul Helsinki pentru avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, a declarat vineri președinta Maia Sandu în cursul vizitei sale în Finlanda, informează NewsMaker. 'Avem multe de &
Șefa diplomației europene Kaja Kallas a avut discuții la Vatican și Roma pe subiecte de actualitate în politica externă
Papa Leon al XIV-lea a primit-o vineri, la Vatican, pe Kaja Kallas, înaltul reprezentant pentru politica externă și politica de securitate al Uniunii Europene, cu care a discutat despre războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, precum și despre necesitățile umanitare și riscul polarizării sociale, informează EFE. ''Am vorbit d
Africa de Sud: 43 de asasinate politice înaintea alegerilor
Prezumtive asasinate politice în Africa de Sud au făcut cel puțin 43 de morți în acest an, în timp ce până la alegerile municipale a rămas o lună, relevă vineri un raport, citat de AFP. Alegeri locale vor fi organizate la 4 noiembrie, partidele sperând să profite de dezamăgirea față de ANC (Congresul Național Afri
Slovacia salută decizia UE de a aloca 60 de milioane de euro proiectului Supravegherea flancului estic
Ministrul apărării slovac, Robert Kalinak, a salutat vineri decizia Uniunii Europene de alocare a 60 de milioane de euro pentru proiectul Supravegherea flancului estic (EFW), adăugând că ministerul pe care îl conduce este interesat în mod special de proiecte care vizează protecția împotriva dronelor, informează TASR. &I
Parlamentul Spaniei respinge hotărârea de guvern pentru protecția chiriașilor
Parlamentul Spaniei a respins vineri o hotărâre privind protecția chiriașilor a guvernului minoritar condus de premierul Pedro Sanchez, informează Reuters; agenția anticipează continuarea protestelor declanșate de evacuarea pensionarei Maricarmen Abascal, în vârstă de 87 de ani, din apartamentul unde locuia de o viață. Presa
Wadephul îndeamnă la presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt blocadei exporturilor de cereale ucrainene
Ministrul de externe german Johann Wadephul a lansat vineri - după discuții la Vatican - un apel către țările lumii de a exercita mai multă presiune asupra Rusiei pentru ca aceasta să pună capăt blocadei exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, relatează dpa. ''Trebuie să ne asigurăm, în primul rând, că Europa s
Rusia o declară ''agent străin'' pe Jana Nemțova, fiica opozantului rus asasinat Boris Nemțov
Ministerul Justiției din Rusia a declarat-o vineri ''agent străin'' pe Jana Nemțova, fiica opozantului rus Boris Nemțov, asasinat în 2015, informează EFE. ''Jana Nemțova răspândea informații false despre deciziile luate de autoritățile din Rusia și politica acestora'', a precizat Ministerul Justiției
Premierul Magyar cere Bisericii Catolice să se distanțeze de declarațiile ''inacceptabile'' ale unui preot privitor la Tisza
Prim-ministrul Peter Magyar a cerut Bisericii Catolice să se delimiteze public de recentele declarații ''inacceptabile'' ale unui preot paroh care le-a spus enoriașilor săi că votul pentru Tisza este incompatibil cu a fi creștin, informează vineri MTI. ''Ca prim-ministru al Ungariei și ca persoană privată mă aștept ca B
SUA: Donald Trump se pregătește să-l numească pe Jay Clayton consilier principal pe probleme de inteligență artificială
Președintele SUA, Donald Trump, se pregătește să-l numească pe Jay Clayton - în prezent director al informațiilor naționale - drept consilier principal pe probleme de inteligență artificială (AI), poziție pe care președintele a numit-o în trecut ''țarul AI'', potrivit unei surse familiarizate cu decizia citate vineri de Reuters.
Trei bărbați suspectați de legături cu gruparea Stat Islamic, plasați în detenție în Germania
Trei bărbați au fost plasați în detenție în Germania fiind suspectați că puneau la cale o infracțiune ce reprezintă o amenințare pentru securitatea națională, a anunțat vineri poliția germană, citată de dpa. Indivizii au fost reținuți în timpul unor percheziții efectuate joi seară în orașele Hagen și Unna.
Letonia: Alegeri marcate de preocupările privind o agresiune rusă și situația economică
Premierul Letoniei, Andris Kulbergs, un susținător fervent al Ucrainei, este de așteptat să-și păstreze puterea în urma alegerilor legislative care au loc sâmbătă în republica baltică exsovietică, pe fondul preocupărilor în creștere ale alegătorilor privind o posibilă agresiune rusă, alimentate de incursiunile în spațiul aerian care au d
Bosnia și Herțegovina/ Alegeri generale duminică în care tehnologia va fi cea mai mare provocare pentru alegători
Peste 3,4 milioane de alegători vor decide duminică, în cadrul alegerilor generale, cine va guverna Bosnia și Herțegovina (BiH), entitățile și cantoanele sale în următorii patru ani, transmite vineri Hina. Cea mai importantă schimbare la aceste alegeri este introducerea noilor tehnologii pentru verificarea identității alegătorilor
Războiul în #Ucraina continuă să provoace peste 400 de victime civile săptămânal, avertizează ONU
În primele opt luni ale acestui an, 15.280 de civili au fost uciși și răniți în războiul din Ucraina, o medie de peste 400 de victime săptămânal, cu 55% mai multe decât în aceeași perioadă a anului 2025, a avertizat vineri Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, citat de EFE. ''Esc
Lituania testează sistemul ucrainean de detectare a dronelor ''Sky Fortress''
Lituania testează un sistem de supraveghere aeriană dezvoltat în Ucraina pentru a proteja împotriva amenințărilor generate de drone, a declarat vineri ministrul apărării, Robertas Kaunas, citat de dpa. ''Amenințările aeriene se schimbă rapid, așa că ne adaptăm soluțiile în consecință. În loc să dezvoltăm totul d
Comisia Europeană a deblocat 2,9 miliarde de euro pentru a acoperi necesităţile de finanţare ale Ucrainei
Comisia Europeană (CE) a deblocat vineri 2,9 miliarde de euro pentru a acoperi necesităţile de finanţare şi pentru a menţine funcţionarea administraţiei publice din Ucraina, aflată în război cu Rusia, informează EFE. CE a precizat într-un comunicat că această sumă include 800 de milioane de euro care vor fi acordate pentru p














