Preşedintele Emmanuel Macron a declarat joi, în Gabon, că "epoca Africii franceze a trecut", iar Franţa este acum un "interlocutor neutru" pe continent, transmite AFP.

În Gabon, preşedintele Franţei a participat la un summit privind protecţia pădurilor tropicale,"One Forest Summit", prima etapă a unui turneu de patru zile în Africa Centrală.

Preşedintele Macron a ţinut să ilustreze, în decorul verde al ambasadei Franţei, noua sa strategie africană pentru următorii patru ani, care a fost lansată la Paris la începutul acestei săptămâni.

Într-un moment în care Franţa este din ce în ce mai contestată în anumite ţări africane, precum Mali sau Burkina Faso, Emmanuel Macron a vorbit despre umilinţă în discursul său de luni şi a încurajat un nou parteneriat "echilibrat" şi "responsabil" cu acest continent, precum şi o reducere a prezenţei militare franceze, concentrată în ultimii zece ani pe lupta împotriva jihadismului în Sahel.

"Această epocă a Africii franceze a trecut şi, uneori, am senzaţia că mentalităţile nu evoluează în acelaşi ritm cu al nostru, atunci când citesc, aud şi văd că Franţei încă i se atribuie intenţii pe care ea nu le are, nu le mai are", a declarat Macron comunităţii franceze din Gabon joi dimineaţă.

În ultimii ani, Franţa a încercat să lase în spate practicile opace şi reţelele de influenţă moştenite din perioada colonială, însă preşedintele Emmanuel Macron continuă să fie criticat pe continentul african pentru că şi-a continuat întâlnirile cu lideri africani consideraţi autoritari.

Summitul co-organizat în capitala Libreville cu omologul său gabonez Ali Bongo Ondimba i-a oferit ocazia preşedintelui francez să ilustreze noile parteneriate pe care doreşte să le dezvolte."Vom pune la dispoziţia, suplimentar, 100 de milioane de euro ţărilor care doresc să îşi accelereze strategia de protejare a rezervelor vitale de carbon şi a biodiversităţii", a anunţat el, iar Franţa va contribui cu jumătate din această investiţie."Mai mult angajament politic din partea ţărilor şi, la schimb, mai multă finanţare", a rezumat Emmanuel Macron.

Discuţiile cu ONG-uri, oameni de ştiinţă şi 12 şefi de stat din subregiune au fost marcate de pledoaria vibrantă în favoarea drepturilor comunităţilor susţinută de Hindou Oumarou Ibrahim, activistă de mediu şi geografă din Ciad, intervenţie salutată cu ovaţii.

"Facem o mulţime de summit-uri, adesea departe de ţările cele mai afectate, unde spunem cu toţii că vom pune miliarde de euro (...) şi când mergem în ţările în cauză suntem întrebaţi unde sunt milioanele de euro care încă nu au sosit", a afirmat Macron în declaraţiile sale de deschidere."Nu este nevoie de un angajament la Libreville, este nevoie de un plan de acţiune la Libreville", a insistat preşedintele Franţei în discursul de încheiere. Mecanismul de compensare anunţat "pentru servicii eco-sistemice prestate" răspunde unui "model eşuat", potrivit şefului statului francez, care a adăugat că piaţa carbonului "a derivat în ultimii ani spre o piaţă voluntară", care a "depreciat preţul carbonului" cu "fenomene de greenwashing". "Marele risc, dacă ne oprim aici, este că va apărea neîncrederea în ceea ce priveşte creditele de carbon".

La Libreville au fost prezenţi şi şefi de stat, precum Denis Sassou-Nguesso (Congo-Brazzaville), Faustin Archange Touadera (Republica Centrafricană), Mahamat Idriss Deby Itno (Ciad) sau Teodoro Obiang Nguema Mbasogo (Guineea Ecuatorială).

Sosirea lui Emmanuel Macron a fost condamnată de o parte a opoziţiei politice şi a societăţii civile din Gabon, care îl acuză că a venit "să-l onoreze" pe Ali Bongo, reales în condiţii controversate în 2016 şi care, probabil, va candida din nou la alegerile din acest an."Nu am venit să învestesc pe nimeni", s-a apărat joi dimineaţă Macron în faţa comunităţii franceze din Gabon.

Bongo i-a succedat tatălui său, Omar Bongo Ondimba, la moartea acestuia, după 41 de ani la conducerea ţării.

Aceasta este cea de-a 18-a călătorie a lui Emmanuel Macron în Africa de la începutul primului său mandat de cinci ani în 2017.

După Gabon, preşedintele francez va merge în Angola, unde va semna un acord ce vizează dezvoltarea sectorului agricol. Va face apoi o scurtă escală la Brazzaville, unde Denis Sassou Nguesso conduce ţara cu o mână de fier de aproape 40 de ani. El va încheia turneul în Republica Democratică Congo, fostă colonie belgiană şi cea mai mare ţară francofonă din lume, condusă de preşedintele Felix Tshisekedi, aflat la putere din ianuarie 2019, şi care şi-a exprimat intenţia de a candida la preşedinţie în decembrie. AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru)