Artizanul Acordurilor de la Minsk recunoaşte că nu a mizat pe realizarea lor atunci când le-a conceput (media)

Vladislav Surkov - fostul consilier al preşedintelui rus Vladimir Putin, cunoscut ca autorul conceptului de "verticală a puterii", o autoritate de stat dependentă doar de Vladimir Putin, şi arhitect al "Acordurilor de la Minsk" (2014/2015) destinate să ducă la reglementarea conflictului din Donbas - a recunoscut într-un interviu acordat directorului Centrului de conjunctură politică din Moscova, Aleksei Cesnakov, că încă de la început nu a mizat pe îndeplinirea acestor documente la elaborarea cărora a participat din partea Moscovei, relatează joi cotidianul rusesc Vedomosti.
Interviul publicat constă în patru întrebări, la care fostul consilier prezidenţial răspunde prin "da" sau "nu". Întrebat dacă atunci când a lucrat la redactarea Acordurilor de la Minsk a pornit de la ipoteza că acestea ar trebui să fie puse în aplicare, Surkov a răspuns: "Nu".
În acest context, Cesnakov a amintit că, înainte cu o săptămână de declanşarea "operaţiunii militare speciale" în Ucraina (aşa cum numeşte Moscova agresiunea sa împotriva Ucrainei) Surkov prezisese extinderea frontierei de vest a Federaţiei Ruse.
Fostul consilier prezidenţial - principalul strateg al Kremlinului în criza ucraineană din 2014 până în 2020, când a fost demis - a declarat în interviul menţionat că este mulţumit "de modul în care s-a făcut asta" (extinderea frontierelor prin anexarea celor patru regiuni ucrainene - Doneţk şi Lugansk (în est), Herson şi Zaporojie /în sud/).
În asentiment cu fostul său şef, Vladimir Putin, Vladislav Surkov - considerat până recent eminenţa cenuşie a Kremlinului - consideră de asemenea că armata rusă acţionează "eficient" în Ucraina.
Întrebat despre posibilitatea unei normalizări a relaţiilor între Rusia şi Occident în viitorul apropiat, Surkov a răspuns afirmativ, notează Vedomosti.
Grupul de contact trilateral (format din reprezentanţi ai Rusiei,Ucrainei şi OSCE) au semnat în septembrie 2014 primele acorduri de la Minsk prin care s-a pus capăt luptelor intense din estul Ucrainei.
Cel de-al doilea acord de la Minsk a oprit escaladarea conflictului în februarie 2015 în apropiere de Debalţevo (Donbas), unde forţele ucrainene erau încercuite, după ce Moscova trimise trupe regulate în ajutorul rebelilor separatişti, fiind semnate prin medierea Germaniei şi Franţei, notează publicaţia ucraineană Obozrevatel.
La 7 decembrie 2022, fostul cancelar german Angela Merkel declarase într-un interviu pentru Die Zeit că "toţi înţelegeau" că acordurile de la Minsk au îngheţat doar conflictul din estul Ucrainei, dar nu l-au rezolvat.
Kremlinul şi propaganda rusă au speculat foarte mult declaraţia sa în care afirma că aceste acorduri au oferit Kievului "un timp nepreţuit", pretinzând că Angela Merkel şi François Hollande (preşedintele de la acea vreme al Franţei) urmăreau să ofere timp Ucrainei ca să se înarmeze.
Fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko declarase recent presei din ţara sa că semnase în 2015 Acordul de la Minsk în speranţa că (Vladimir) Putin se va ţine de cuvânt şi trupele sale vor asigura un coridor prin care să se retragă în siguranţa militarii ucraineni încercuiţi la Debalţevo. Însă, trupele ruse au deschis focul asupra soldaţilor ucraineni în timpul retragerii, a afirmat Poroşenko.
În justificările sale privind declanşarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, Kremlinul şi preşedintele Vladimir Putin personal au declarat în mod repetat că de vină ar fi Ucraina, care nu a îndeplinit acordurile de la Minsk.
Într-o declaraţie recentă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski apreciase că acordurile de la Minsk au fost încă de la început iniţiate de Occident ca o concesie făcută Rusiei şi că acestea nu puteau fi implementate fără ca Ucraina să-şi piardă teritorii.
Comentând joi afirmaţiile lui Surkov despre acordurile de la Minsk, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că principalul obiectiv al Acordurilor de la Minsk era "să forţeze Kievul să-şi îndeplinească obligaţiile asumate", informează Ukrainska Pravda.
"Desigur, sarcina principală a fost de a forţa Kievul să-şi îndeplinească obligaţiile. Acum înţelegem că nimeni nu avea de gând să facă acest lucru. Aşa că este mai bine să îl întrebăm pe Surkov în detaliu ce a vrut să spună prin asta", a spus Peskov într-o conferinţă de presă. AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Codruţ Bălu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Armenia și Azerbaidjan au convenit asupra unui acord de pace
Armenia și Azerbaidjan au anunțat joi finalizarea unui acord de pace, Ministerul armean de Externe confirmând o declarație a șefului diplomației azere Jeyhun Bayramov, care a afirmat că Armenia a acceptat propunerile Azerbaidjanului cu privire la două articole ce încă nu erau soluționate în proiectul de tratat de pace, relatează agenția Armenpress.
Nuclear: Iranul convoacă diplomați europeni după o reuniune 'provocatoare' a Consiliului de Securitate al ONU
Iranul a convocat joi la Teheran diplomații reprezentând Franța, Regatul Unit și Germania pentru a protesta față de 'abordarea lor provocatoare', după o reuniune miercuri a Consiliului de Securitate al ONU privind programul nuclear iranian, potrivit unui comunicat al diplomației iraniene, relatează AFP. Consiliul de Securitate al
Merz afirmă în Bundestag că orice 'întârziere' în reînarmarea Germaniei ar fi un gest 'iresponsabil'
Viitorul cancelar german Friedrich Merz le-a cerut joi membrilor Bundestagului să aprobe planul său masiv de investiții, avertizând că orice 'întârziere' în reînarmarea Germaniei ar fi un gest 'iresponsabil', având în vedere situația pe plan internațional, relatează AFP. Germania trebui
Trump amenință UE că-i va taxa cu 200% băuturile alcoolice dacă nu elimină taxele vamale pentru whisky
Președintele american Donald Trump a amenințat joi că va impune taxe vamale de 200% asupra vinului și altor băuturi alcoolice importate în SUA din țările UE, dacă blocul comunitar nu renunță la taxele vamale pe care a anunțat că le va percepe pentru whisky, relatează Reuters. Comisia Europeană a anunțat miercuri că UE va impune taxe vama
Marea Britanie: Starmer anunță desființarea NHS England, în cadrul unui plan de economii de fonduri și reducere a birocrației
Prim-ministrul Marii Britanii, laburistul Keir Starmer, a anunțat joi desființarea NHS England, agenția sanitară ce administrează serviciul național de sănătate în Anglia, care va trece sub conducerea directă a Ministerului Sănătății, ceea ce va permite economii de fonduri și eliminarea unui nivel birocratic, informează EFE și dpa. Măsur
Mine antipersonal și muniții cu dispersie: CICR își exprimă îngrijorarea în legătură cu reînarmarea europeană
Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) a declarat joi că este profund îngrijorat în contextul european de reînarmare, după retragerea Lituaniei din Convenția internațională împotriva munițiilor cu dispersie și discuțiile din Polonia în legătură cu tratatul privind minele antipersonal, relatează AFP. '&
Rusia va considera 'conflict armat direct' desfășurarea unor trupe de menținere a păcii în #Ucraina
Rusia a reafirmat joi că desfășurarea unor trupe de menținere a păcii în Ucraina, idee asupra căreia insistă Franța și Marea Britanie în eventualitatea unui acord de pace, este 'total inacceptabilă' și va considera țările participante la o asemenea forță ca fiind implicate într-un 'conflict armat direct' cu Moscova, relatează agenții
Rusia consideră că armistițiul propus de SUA și #Ucraina nu ar face decât să ofere un răgaz armatei ucrainene
Consilierul pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin, Iuri Ușakov, a declarat joi că a transmis Washingtonului că o încetare a focului de 30 de zile propusă de SUA și Ucraina nu ar face decât să ofere un respiro armatei ucrainene și a apreciat că propunerea trebuie regândită, pentru a ține cont de asemenea de interesele Rusiei, nu
Norvegienii susțin din ce în ce mai mult aderarea la UE (sondaj)
Cetățenii norvegieni sunt din ce în ce mai mult în favoarea aderării țării lor la Uniunea Europeană (UE), potrivit unui sondaj publicat joi, în care distanța dintre 'nu' și 'da' cu privire la UE s-a redus de la 25 de puncte procentuale la numai 6 puncte procentuale în ultimii doi ani, informează EFE. Son
Franța: Marine Le Pen consideră că ar fi 'profund antidemocratic' să i se interzică să candideze la alegerile prezidențiale din 2027
Lidera parlamentară a formațiunii Adunarea Națională (RN, extrema dreapta), Marine Le Pen, fostă candidată de trei ori, fără succes, la președinția Franței, a declarat joi că ar fi 'o decizie profund antidemocratică' dacă Tribunalul din Paris ar pronunța împotriva ei o sentință de ineligibilitate, relatează AFP. 'Dacă mi se i
Kârgâzstanul și Tadjikistanul au semnat un acord crucial pentru Asia Centrală
Kârgâzstanul și Tadjikistanul au semnat joi un acord de frontieră crucial pentru stabilitatea Asiei Centrale, după trei decenii de conflicte între cele două foste republici sovietice, în special pentru controlul asupra apei, relatează AFP. Semnarea acestui acord de către președintele kârgâz Sadîr Japar
Trump consideră că un important responsabil democrat evreu ''a devenit palestinian'', afirmații denunțate drept antisemite și antimusulmane
Președintele american Donald Trump l-a criticat din nou pe un înalt responsabil democrat, Chuck Schumer, pe care l-a acuzat că nu mai este evreu și că ''a devenit palestinian'' din cauza pozițiilor sale împotriva conflictului din Fâșia Gaza, informează joi AFP. Atacurile președintelui republican față de șeful
Premierul israelian Netanyahu va face o vizită oficială în Ungaria în viitorul apropiat, anunță Budapesta
Premierul israelian Benjamin Netanyahu va efectua o vizită oficială în Ungaria în următoarele câteva săptămâni, a anunțat joi Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, în pofida faptului că împotriva liderului israelian a fost emis un mandat de arestare internațional, transmite Reuters.
Rusia a prezentat SUA o listă de cereri în vederea unui acord de încetare a războiului cu #Ucraina, susțin surse
Rusia a prezentat Statelor Unite ale Americii o listă de cereri pentru un acord pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei și a restabili relațiile cu Washingtonul, au indicat două persoane informate în legătură cu acest subiect, transmite joi Reuters. Kremlinul a refuzat să comenteze. Nu este clar ce anume a pus Moscova pe
Suspiciuni de corupție la PE: Poliția belgiană percheziționează sediul Huawei din Bruxelles și domiciliile mai multor lobbyiști (presă)
Poliția federală belgiană a percheziționat joi sediul gigantului tehnologic chinez Huawei din Bruxelles și locuințele mai multora dintre lobbyiștii companiei, sub suspiciunea că ar fi putut participa la infracțiuni de luare de mită, fals, spălare de bani și organizare criminală cu membri ai Parlamentului European, informează EFE, care citează o investigație publicată