Armenia și Azerbaidjan au anunțat joi finalizarea unui acord de pace, Ministerul armean de Externe confirmând o declarație a șefului diplomației azere Jeyhun Bayramov, care a afirmat că Armenia a acceptat propunerile Azerbaidjanului cu privire la două articole ce încă nu erau soluționate în proiectul de tratat de pace, relatează agenția Armenpress.

'Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Armenia a transmis Ministerului de Externe din Azerbaidjan prin canale diplomatice că Republica Armenia acceptă propunerile Azerbaidjanului cu privire la cele două articole nesoluționate ale proiectului de acord și a propus emiterea unei declarații comune asupra finalizării negocierilor privind proiectul de acord', se arată într-un comunicat difuzat de MAE armean.

'Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Armenia confirmă acceptarea proiectului Acordului 'Privind Stabilirea Păcii și a Relațiilor Interstatale între Republica Armenia și Republica Azerbaidjan' și finalizarea negocierilor asupra proiectului. Prin urmare, Acordul de Pace este pregătit pentru semnare. Republica Armenia este pregătită să inițieze consultări cu Republica Azerbaidjan privind data și locul semnării acordului', precizează același comunicat.

Acesta mai semnalează că Azerbaidjanul a preferat să transmită mai devreme o declarație unilaterală.

'Procesul de negociere asupra textului acordului de pace cu Armenia a fost finalizat', a spus în respectiva declarație, acordată presei, ministrul azer de externe Jeyhun Bayramov, potrivit AFP.

Armenia și Azerbaidjan au purtat două războaie, unul după destrămarea URSS în anii '90, câștigat de Armenia, și celălalt în 2020, câștigat de Azerbaidjan. Ambele conflicte au fost legate de controlul asupra regiunii azere Karabah.

În cele din urmă, după o ofensivă militară fulger în septembrie 2023, forțele azere au recuperat în întregime acest teritoriu, controlat până atunci de separatiștii armeni după războiul din anii '90.

Armenii și azerii au avut de asemenea o multitudine de ciocniri transfrontaliere în perioada scursă de la independența lor față de URSS, în 1991. Rusia, UE și SUA au participat, în diferite momente, la eforturile de mediere.

Negocierile bilaterale se desfășoară de mai mulți ani și au fost marcate de perioade de progrese, dar și de tensiuni. În ianuarie, premierul armean Nikol Pașinian a anunțat progrese, adăugând însă că mai erau de soluționat două articole.

Șeful diplomației azere a asigurat joi că 'Armenia a acceptat propunerile Azerbaidjanului cu privire la ambele articole ale tratatului de pace' asupra cărora celor două părți încă nu ajunseseră la o înțelegere.

De asemenea, a adăugat același ministru, Azerbaidjanul așteaptă acum din partea Armeniei să-și revizuiască prevederile din Constituție care fac referire la declarația sa de independență, un document care menționează pozițiile Erevanului cu privire la regiunea Karabah. Între timp, Armenia a recunoscut suveranitatea azeră asupra acestei regiuni muntoase.

Armenia, un vechi aliat al Rusiei, s-a distanțat politic de Moscova și strânge în prezent relațiile cu SUA și UE, considerând că Rusia a abandonat-o în fața Azerbaidjanului în războiul din 2020. Premierul armean Nikol Pașinian a declarat ulterior că țara sa a comis o eroare strategică încredințându-și securitatea exclusiv Moscovei.

În timpul acelui conflict, Pașinian a cerut Moscovei ca Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) să intervină, forțele armene fiind depășite de capabilitățile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.

Dar Kremlinul - care îl consideră pe Pașinian un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei 'revoluții colorate' - a refuzat, motivând că regiunea Karabah nu este un teritoriu al Armeniei.

Războiul din 2020, soldat cu circa 6.500 de morți, a fost oprit printr-un armistițiu negociat de Rusia în fața unei înfrângeri iminente a trupelor armene. Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Karabah și teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după războiul desfășurat la începutul anilor '90.

Armata azeră a lansat apoi în septembrie 2023 o nouă operațiune militară în urma căreia a recăpătat complet controlul asupra enclavei Karabah, fără ca trupele ruse de menținere a păcii să intervină, Erevanul la rândul său abținându-se să mai intervină militar pentru a susține forțele separatiștilor armeni din Karabah, care în consecință au capitulat rapid în fața ofensivei azere, iar majoritatea populației armene din enclava azeră s-a refugiat pe teritoriul Armeniei.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Ionuț Mareș, editor online: Ady Ivaşcu)