Praga - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: "Trebuie să luptăm pentru o lume mai bună, împotriva antisemitismului, împotriva urii de orice fel împotriva oricui, minoritate sau religie, putem să o facem, voi puteţi să o faceţi, şi copiii, şi nepoţii voştri", a declarat Gideon Lev, în vârstă de 87 de ani, un supravieţuitor al ghetoului din Terezin, cu prilejul unei conferinţe organizate de European Jewish Association (EJA), la Praga şi Terezin, înainte de comemorarea, vineri, a Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Rabinul Menachem Margolin, preşedintele EJA, a declarat, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii, că "fiecare loc are un mesaj diferit", iar "principalul mesaj al Terezin pentru noi este 'fake news', faptul că naziştii încercau să pretindă că i-au tratat pe evrei într-un mod foarte bun".

"Aceste ştiri false i-au ajutat să fie elogiaţi de mulţi oameni, în loc să fie atacaţi şi arestaţi şi Terezin eliberat. Întrucât astăzi ne confruntăm cu multe 'fake news', care sunt unul dintre lucrurile ce le permite antisemiţilor să incite, este important pentru noi să abordăm acest lucru în special", a adăugat Menachem Margolin.

Peste 100 de parlamentari, oficiali guvernamentali, ambasadori şi lideri ai comunităţilor evreieşti europene au făcut, la începutul acestei săptămâni, front comun împotriva ştirilor false antisemite şi s-au angajat să promoveze iniţiative educaţionale împotriva urii în cadrul conferinţei EJA de la Praga şi a unei vizite la ghetoul de la Theresienstadt.

Ghetoul de la Theresienstadt a fost prezentat de nazişti ca fiind o "aşezare evreiască" şi un "ghetou luminat", dar faptele istorice dovedesc că acestea au fost "fake news", deşi filmele de propagandă naziste şi pregătirile făcute la faţa locului în scopul de a ascunde cruda realitate au reuşit să păcălească inclusiv o delegaţie a Crucii Roşii venită în vizită la faţa locului în timpul războiului. Circa 120.000 din cei 160.000 de evrei care au fost trimişi aici au murit în timpul Holocaustului, între care 14.000 de copii. Unii dintre ei au fost trimişi în camerele de gazare de la Auschwitz, în timp ce mulţi au murit de foame şi de boli. Circa 40.000 de oameni au murit în ghetoul de la Terezin.

"Fake news", teoria conspiraţiei şi rolul reţelelor sociale

Directorul organizaţiei britanice "Labour Against Antisemitism", Alex Hearn, a vorbit în cadrul conferinţei EJA despre cum ştirile false despre evrei reprezintă un tipar la fel de vechi ca antisemitismul însuşi. Hearn a subliniat că antisemitismul merge dincolo de orientările politice şi este folosit de oameni pentru a câştiga putere sau pentru a se simţi puternici. El a vorbit, de asemenea, despre teoriile contemporane ale conspiraţiei antisemite şi despre rolul social media în diseminarea lor.

"Sunt atât de multe lucruri de care evreii sunt acuzaţi, inclusiv de faptul că nu joacă un rol în acest război oribil între Rusia şi Ucraina", a spus la rândul său Menachem Margolin.

În cadrul conferinţei, o serie de parlamentari şi lideri ai comunităţilor evreieşti au vorbit despre influenţa reţelelor sociale în calitate de catalizator al adoptării teoriilor antisemite care reprezintă o ameninţare directă pentru siguranţa personală a evreilor europeni.

"Adevărul nu mai este bazat pe fapte ştiinţifice, ci pe ştiri virale şi social media. Lucrurile se întâmplă mai repede. Trebuie să luptăm împotriva unor ştiri false care ne apar repede pe telefon. Macron însuşi a fost prezentat ca o marionetă a evreilor pentru că este fost bancher şi are bani. Ştirile false folosesc aceleaşi stereotipuri împotriva evreilor, din nou şi din nou. Trebuie să luptăm împotriva oricărei ştiri false. Dacă nu le combatem, se răspândesc, şi se răspândesc foarte repede", a declarat parlamentarul francez Prisca Thevenot, purtătoare de cuvânt a partidului Renaissance, al preşedintelui Emmanuel Macron.

"Trebuie să înţelegem că social media lucrează extrem de repede. Nu este suficient să faci legi să ţii pasul cu provocările tehnologice, trebuie să fim rapizi în a interzice discursurile care incită la ură de pe social media", a afirmat la rândul său parlamentarul austriac David Stogmuller.

În ceea ce-l priveşte, parlamentarul portughez Alexandre Poco a subliniat importanţa educaţiei în combaterea antisemitismului. "Deşi problemele noastre ar putea să nu fie atât de mari ca ale altor ţări, trebuie să continuăm să investim în educaţie. O atitudine proactivă continuă să fie necesară. Avem legături puternice cu comunităţile evreieşti. Continuăm să promovăm viaţa evreiască, deşi suntem o ţară catolică", a spus el în cadrul conferinţei.

"Dacă le permitem duşmanilor democraţiei să strige, atunci riscăm sfârşitul democraţiei. Antisemiţii trebuie făcuţi să simtă că nu au nicio şansă şi că vor fi făcuţi să plătească consecinţele", a avertizat la rândul său comisarul pentru antisemitism pentru comunitatea evreiască din Berlin, Sigmount Königsberg.

La rândul său, Joel Mergui, preşedintele Consistoriului din Paris, care conduce de "20 de ani cea mai mare comunitate evreiască din Europa", a spus că a decis să încurajeze membrii acestei comunităţi să continue să trăiască pe Bătrânul Continent atâta timp cât îi vor avea alături de ei pe decidenţi în lupta împotriva antisemitismului şi a islamismului radical. "Din cuvintele şi din acţiunile dumneavoastră vom avea certitudinea că avem un viitor în Europa", le-a transmis el oficialităţilor prezente la conferinţă.

Supravieţuitor al Holocaustului, vedetă pe Tik Tok

Venit din Israel special pentru evenimentele prilejuite de Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului în Cehia, Gideon Lev este, la aproape 88 de ani, nu doar o pagină de istorie vie, ci şi o minte foarte lucidă.

Bărbatul, născut în 1935, la Karlovy Vary, le-a povestit în engleză, germană şi cehă participanţilor despre evenimentele trăite pe când era încă un copil, dintre care multe i-au lăsat o impresie de neşters.

"Când naziştii au ocupat Republica Cehă, a fost sfârşitul pentru evreii din ţară. Evreii nu puteau sta afară noaptea, nu puteau avea radiouri şi destul de curând au fost mutaţi cu toţii la Terezin, care a fost numit 'tabără de relocalizare'. Dar era departe de asta. Ne-au pus în barăci aglomerate, nu exista spaţiu, copiii şi femeile nu-şi puteau vedea taţii şi soţii decât de la fereastră, mergând în tăcere", a povestit Gideon Lev.

" 'Arbeit macht frei' este una dintre atrocităţile naziste cele mai cinice. În realitate ''eşti liber când eşti mort", a subliniat el, referindu-se la cuvintele cu litere mari plasate la intrarea lagărelor de concentrare naziste. "Vernichtung durch Arbeit": distrugere prin muncă, iată ce voiau naziştii", a adăugat el.

"Noi trebuie să luptăm pentru o lume mai bună, împotriva antisemitismului, împotriva urii de orice fel împotriva oricui, minoritate sau religie, putem să o facem, voi puteţi să o faceţi, şi copiii, şi nepoţii voştri. Şi asta trebuie să facem", a pledat supravieţuitorul ghetoului din Terezin.

Deşi are 87 de ani şi pare departe de vârsta când cineva şi-ar începe o carieră de influencer pe Tik Tok, Gideon Lev are, de un an de zile, un cont pe această reţea foarte populară mai ales în rândul tinerilor, alimentat cu ajutorul unei creatoare de conţinut de la Hollywood, Julie Gray. În urmă cu doi ani, ea a scris o carte intitulată "Aventurile adevărate ale lui Gideon Lev", apoi s-a gândit să-i facă acestuia un cont pe Tik Tok pentru a promova vânzările. Efectul a fost mult peste aşteptări.

"Avem acum 414.000 de următori, din care 62% sunt sub vârsta de 34 de ani şi 67% sunt femei. În ultimele 60 de zile, avem 2 milioane de vizualizări, 80.000 de comentarii, 200.000 de like-uri şi 4.000 de redistribuiri. Acestea sunt numere cu adevărat mari. El are un impact pe cea mai mare reţea socială din lume. (...) Din experienţa mea, tinerii vor să înveţe despre Holocaust. Combaterea antisemistismului pe social media este o oportunitate uriaşă. Dar trebuie să ne organizăm, avem nevoie de securitate digitală mai bună, de resurse împărtăşite centralizate. Şi trebuie să facem conţinut mai bun", a declarat Julie Gray.

În cadrul unui dineu care a avut loc luni la Praga, Gideon Lev i-a înmânat "Premiul Regele David" Amandei Rajkumar, membră a comitetului executiv pentru resurse umane, oameni şi cultură al Adidas, pentru decizia companiei de a rupe legăturile cu rapperul american Kanye West, după o serie de afirmaţii antisemite ale acestuia de anul trecut. "Avem responsabilitatea de a influenţa şi de a acţiona. Discursul de incitare la ură al fostului nostru partener (Kanye West) a fost inacceptabil şi, deşi nu avem întotdeauna dreptate, de data asta am luat decizia cea bună. Vom continua să susţinem comunităţile evreieşti şi vom fi împotriva tuturor formelor de ură, rasism şi discriminare", a declarat Amanda Rajkumar la ceremonia de premiere.

Cu un ochi spre trecut şi unul spre viitor

Naziştii au preluat mai întâi în 1940 o închisoare în "Cetatea mică" (Kleine Festung), pe partea de est a râului Ohre, unde au fost aduşi până la sfârşitul războiului peste 30.000 de prizonieri, cei mai mulţi deţinuţi politici, în principal din Cehoslovacia, dar şi din Uniunea Sovietică, Polonia, Germania şi Iugoslavia. Aici tronează deasupra intrării celebrul slogan "Arbeit macht frei".

Printre deţinuţii ţinuţi în trecut în această închisoare s-a aflat şi Gavrilo Princip, condamnat pentru asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei şi a soţiei sale, pe 28 iunie 1914, incident care a constituit pretextul declanşării Primului Război Mondial. El a stat aici între 1914 şi 1918, când a murit de tuberculoză în Celula nr. 1. În această secţiune a fostului fort de la Terezin, spre deosebire de ghetou, cele mai multe celule sunt de o persoană.

În noiembrie 1941, naziştii au adaptat "Cetatea mare" (Große Festung), situată pe partea de vest a râului, ca ghetou. Evreii supravieţuitori au povestit că mai mult de un an au avut loc ample lucrări în lagăr pentru amenajarea clădirilor pentru a adăposti zeci de mii de oameni.

În septembrie 1942, numărul oamenilor îngrămădiţi în ghetoul din Terezin era de circa 60.000, deşi iniţial aşezarea fusese concepută pentru 7.000 de persoane. În octombrie 1942 suprapopularea era atât de mare, încât peste 6.000 de persoane trăiau în podurile barăcilor, multe dintre acestea având vârste înaintate. Potrivit muzeului ghetoului de la Terezin, care păstrează vie amintirea zecilor de mii de persoane care au trăit aici sau au trecut pe aici în drumul lor spre alte lagăre, spaţiul de locuit ajunsese să fie de circa 1,65 metri de persoană. Desenele lăsate de foştii ocupanţi ai ghetoului, păstrate în muzeu, reprezintă o mărturie cutremurătoare a aglomeraţiei în care trăiau şi mureau evreii la Theresienstadt.

O supraaglomerare atât de mare favoriza răspândirea bolilor şi era agravată de faptul că naziştii preferaseră să aibă tavane de sticlă pentru unele încăperi cu sute de deţinuţi. În 1942 a avut loc o epidemie de tifos care i-a făcut pe nazişti să decidă să construiască un crematoriu, după ce numărul morţilor din ghetou ajunsese să depăşească 120 de pe zi.

În zona acestui crematoriu a avut loc marţi, 24 ianuarie, o ceremonie de comemorare a zecilor de mii de victime ale Holocaustului şi o depunere de coroane la un monument evreiesc construit într-o latură a cimitirului, la care au participat oficiali guvernamentali, parlamentari şi lideri ai comunităţilor evreieşti din mai multe ţări.

La 78 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz-Birkenau, zi în care se comemorează anual victimele Holocaustului, Republica Cehă, în care şi-au găsit moartea 80.000 de evrei în timpul Shoah, cunoaşte o revigorare a comunităţii sale evreieşti, după cum susţin chiar membrii ei. În cartierul evreiesc din Praga se află cea mai veche sinagogă din lume în care se desfăşoară în continuare serviciu religios, construită în secolul al XIII-lea, unul dintre cele mai vechi cimitire evreieşti medievale din Europa, precum şi un muzeu al Holocaustului în care numele celor care au murit sunt scrise cu negru pe pereţi, în şiruri care par fără sfârşit.

Emma Gunsberger, şefa Uniunii cehe a studenţilor evrei, susţine că în Republica Cehă există în prezent peste 4.000 de evrei. "Problema este că asociaţiile se află în principal în marile oraşe şi moştenirea evreiască din oraşele mai mici, de la ţară, este în mare parte pierdută. În fiecare mic sat poate fi găsit un cimitir vechi evreiesc, o sinagogă, dar comunitatea nu mai trăieşte acolo. Dacă totuşi există acolo cineva cu ascendenţă evreiască, sunt de obicei complet detaşaţi de identitatea lor evreiască. Deci viaţa evreiască este în principal în marile oraşe şi în principal aici în Praga", a declarat ea pentru AGERPRES.

Totuşi, acolo unde există comunităţi evreieşti, numărul de membri este în creştere. "Comunitatea creşte în Praga pentru că avem şcoli evreieşti, unde copii evrei pot merge şi face studii seculare ca în orice şcoală normală, dar şi studii evreieşti şi de ebraică. Prin aceste şcoli aducem înapoi obiceiurile şi ritualurile evreieşti în familiile evreieşti", a explicat ea.

Emma admite că în Cehia antisemitismul continuă să existe, dar de obicei "este doar abuz verbal, nu este violent".

"Există antisemitism dar este în principal din partea unor oameni needucaţi şi care nu ştiu cine sunt evreii şi nu au întâlnit niciodată unul. Este foarte diferit decât în restul Europei", a mai spus ea.

"Este foarte uşor să pui alte lucruri pe agenda celor care iau decizii. Trebuie să ne asigurăm că problema antisemitismului nu va fi lăsată la o parte din cauza altor chestiuni politice", a afimat la rândul său rabinul Menachem Margolin.

În acelaşi timp, a pledat el, trebuie făcut mai mult pentru ca ţări ca Polonia, Republica Cehă şi România, care aveau comunităţi evreieşti mari, să aibă o viaţă evreiască.AGERPRES/(A - editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)

Foto: (c) FLORIN ŞTEFAN/AGERPRES