Ţările baltice au cerut vineri înfiinţarea unui tribunal special pentru a judeca "crimele de agresiune" comise de Rusia împotriva Ucrainei, reluând astfel o cerere a Kievului, în a doua zi a summitului Consiliului European, care reuneşte liderii celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, la Bruxelles, relatează AFP.

"Trebuie neapărat să discutăm despre răspunsul legal la crimele de agresiune care au fost comise şi despre înfiinţarea unui tribunal special pentru a-i urmări pe cei care se fac vinovaţi în justiţie", a declarat premierul eston Kaja Kallas.

"Crimele de război ţin de competenţa Curţii Penale Internaţionale (CPI), dar crimele de agresiune pot fi judecate doar de un tribunal special şi cred că Uniunea Europeană ar putea fi un lider în acest sens", a afirmat prim-ministrul eston.

"L-am auzit ieri pe preşedintele ucrainean vorbind despre acte teroriste comise de Rusia în Ucraina", a adăugat ea, la o zi după intervenţia lui Volodimir Zelenski prin videoconferinţă la summitul şefilor de stat şi de guvern din UE.

Premierul leton Krisjanis Karins a îndemnat Europa să rămână unită "pentru a sprijini Ucraina, nu doar pentru a condamna (verbal) Rusia, ci şi să înceapă să lucreze în vederea înfiinţării unui tribunal pentru ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru atrocităţile pe care le comite în prezent în Ucraina".

Cele două ţări baltice, împreună cu Lituania lansaseră deja un apel la jumătatea lunii octombrie către UE să ajute Ucraina să creeze o astfel de instanţă, care să fie "complementară" CPI.

Republica Cehă, care exercită în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE, s-a pronunţat de asemenea în favoarea creării unui tribunal special, după descoperirea a sute de trupuri îngropate în apropiere de Izium, oraş recucerit de forţele ucrainene de la ruşi în estul Ucrainei.

Cele 27 de state membre ale UE nu au însă o poziţie comună cu privire la crearea unei astfel de instanţe speciale, pe care Volodimir Zelenski a solicitat-o în mod repetat.

Comisarul european pentru justiţie Didier Reynders a apreciat săptămâna trecută că trebuie "mai întâi să fie utilizate la maximum toate instrumentele existente": serviciile procurorului general ucrainean, investigaţiile efectuate de 14 state membre şi anchetele CPI.

El a cerut de asemenea autorităţilor ucrainene "să ratifice Statutul de la Roma, să participe oficial la CPI, astfel încât să putem dezbate apoi alte eventuale soluţii". AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci, editor: Adriana Matcovschi, editor online: Gabriela Badea)