Liderii Uniunii Europene au căzut de acord în cursul nopţii de joi spre vineri asupra unei "foi de parcurs" vizând să introducă, în săptămânile următoare, măsuri pentru a stopa creşterea preţurilor la energie, comentează AFP.

Războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei au provocat un şoc asupra preţurilor petrolului, gazelor şi energiei electrice. Însă, din februarie, Europa reacţionează lent, slăbită de interesele divergente ale statelor membre.

Dacă, la finalul unor negocieri dure, blocul a dorit să prezinte un front unit, mai rămân numeroase puncte de rezolvat, iar negocierile din săptămânile următoare se anunţă dificile.

"Avem acum o foaie de parcurs foarte bună", a subliniat preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, în timp ce preşedintele Consiliului European, Charles Michel, s-a referit la "un acord asupra unui pachet de măsuri" care urmează să fie "tratate cu fineţe".

Dar cancelarul german, Olaf Scholz, a spus clar că, dacă miniştrii energiei nu ajung să se înţeleagă asupra unei versiuni finale, va fi nevoie de un nou summit al şefilor de stat.

Foto: (c) Piroschka van de Wouw / REUTERS

Potrivit preşedintelui francez, Emmanuel Macron, mecanismele avute în vedere ar putea fi implementate "la sfârşitul lui octombrie, începutul lui noiembrie". El a estimat că liderii "au trimis pieţelor un semnal foarte clar al hotărârii şi al unităţii (lor)".

Potrivit concluziilor difuzate la finalul întâlnirii, şefii de stat şi de guvern cer Comisiei să le transmită "de urgenţă" "decizii concrete" cu privire la un set de măsuri, inclusiv intervenţii pentru a calma volatilitatea preţurilor la gaze.

Cei douăzeci şi şapte au convenit să favorizeze achiziţiile comune de gaze la nivelul UE, cu ideea că acestea rămân "voluntare", dar acoperă cel puţin un nivel-ţintă "obligatoriu" de 15% din obiectivele de umplere a stocurilor UE pentru iarna 2023.

Ei au cerut, de asemenea, "accelerarea negocierilor" cu ţări producătoare "fiabile", precum Norvegia şi Statele Unite, pentru a "profita de greutatea economică" agregată a UE, mai degrabă decât să se concureze pe piaţa mondială cu riscul de a alimenta febra preţurilor.

Pe lângă o măsură de control al preţurilor en gros în tranzacţiile cu gaze naturale, liderii cer şi un plan specific pentru un mecanism "temporar" care să plafoneze preţul gazului utilizat pentru producerea energiei electrice - un dispozitiv deja existent în Spania şi Portugalia şi pe care Franţa a cerut să fie extins la nivelul întregii Uniuni.

Dar, ca o concesiune făcută Germaniei, acest mecanism va trebui să fie însoţit de garanţii pentru a "evita orice creştere a consumului de gaz". De asemenea, va trebui să împiedice UE să subvenţioneze electricitatea care va fi exportată în cele din urmă către ţările vecine (Norvegia, Regatul Unit, Elveţia).

Întrebat despre cuplul franco-german, motorul cooperării europene care pare să fie în pană, Emmanuel Macron a afirmat că discuţia între patru ochi cu cancelarul german a făcut posibilă "clarificarea multor lucruri".

Foto: (c) Piroschka van de Wouw / REUTERS

Cu câteva ore mai devreme, el estimase că Berlinul cântă de unul singur, părând că aruncă asupra germanilor responsabilitatea pentru dificultăţile Europei.

"Cred că nu este bine nici pentru Germania, nici pentru Europa ca să se izoleze (...). Rolul nostru este să facem totul pentru ca să existe o unitate europeană şi ca Germania să facă parte din aceasta", a spus el.

"Este foarte clar că Germania a acţionat întotdeauna într-un mod foarte solidar", i-a răspuns Olaf Scholz.

Cancelarul fusese acuzat de egoism după ce a anunţat la sfârşitul lui septembrie un plan de sprijin de 200 de miliarde de euro pentru economia germană, neconcertat cu partenerii săi.

Şi fără concertare cu Berlinul, Parisul a făcut cunoscut joi un proiect de infrastructură, după ani de blocaj: Franţa, Spania şi Portugalia au anunţat un acord de înlocuire a proiectului gazoductului MidCat cu o conductă submarină între Barcelona şi Marsilia, destinată transportului de gaz şi apoi de hidrogen verde.

Lansat iniţial în 2003, proiectul MidCat- abreviere de la Midi (sudul Franţei) şi Catalonia (nord-estul Spaniei), cele două regiuni pe care le-ar conecta - a fost apărat de Lisabona, Madrid şi Berlin, dar s-a confruntat cu opoziţia Parisului. Scopul a fost legarea reţelelor de gaze franceze şi spaniole printr-o conductă de 190 km care merge de la Hostalric, la nord de Barcelona, până la Barbaira, la est de Carcassonne, prin Munţii Pirinei.

La miezul nopţii, după peste 12 ore de negocieri între cei 27, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz au afişat o anumită dorinţă de destindere, acesta din urmă evocând mai ales o relaţie "intensă şi fructuoasă". Cei doi urmează să se întâlnească miercuri la Paris, încheie AFP. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Adrian Dãdârlat)