Contrar aparențelor, marea majoritate a rușilor își doresc ca președintele Vladimir Putin să pună capăt războiului din Ucraina cât mai curând posibil, dar să nu renunțe la câștigurile teritoriale realizate în ultimii trei ani și jumătate, a declarat sociologul Oleg Jurabliov pentru EFE.

'Câți ruși susțin astăzi încheierea războiului? Peste 70%, majoritatea societății', a spus acest specialist de la Laboratorul Public de Sociologie, în prezent profesor la Scuola Normale Superiore din Pisa, în Italia.

El recunoaște însă că mulți ruși nu cunosc miza negocierilor de pace cu Ucraina începute la mijlocul lunii mai la Istanbul. Dorința de a pune capăt războiului nu înseamnă, de asemenea, că rușii regretă atacul țării lor asupra Ucrainei sau că au fost întotdeauna în favoarea păcii.

Jurabliov recunoaște că societatea rusă nu este monolitică, dar rămâne convins că doar 10% dintre membrii săi susțin așa-numita 'operațiune militară specială', în timp ce alți 10% sunt categoric împotriva acesteia. Restul, mai mult de două treimi, doresc pace.

Oboseala față de război este de necontestat, dar este, de asemenea, adevărat că 'majoritatea rușilor încă nu au înțeles sensul și obiectivele acestui război', subliniază el.

Motivele pot fi economice, sociale sau psihologice - susținerea păcii nu mai este văzută rău -, dar sancțiunile occidentale și factori conjuncturali, precum ascensiunea la putere a președintelui american Donald Trump în ianuarie, joacă, de asemenea, un rol care 'a alimentat dorința ca pacea să vină cât mai curând posibil'.

Rușii nu stabilesc obiective deoarece nu cunosc amploarea capitulării sau a predării ucrainene despre care vorbesc atât de mult 'șoimii' și ultranaționaliștii ca fiind punctul final al luptei.

'Oamenii sunt în favoarea negocierilor de pace, dar unii dintre ei doresc ca aceste discuții să aibă loc în condiții care sunt avantajoase pentru Rusia', explică el.

Cu ce sunt de acord mulți respondenți este faptul că Rusia nu poate pierde acest război. Ce înseamnă asta? Este o întrebare care rămâne încă fără răspuns, deși Kremlinul este clar în privința acordului minim: anexarea a patru regiuni, neutralitatea Ucrainei și oprirea expansiunii NATO.

'Majoritatea vrea ca pacea să vină cât mai repede, unii, cu orice preț. Alții, în condiții acceptabile pentru Rusia. Mulți nu înțeleg care sunt aceste condiții. Important este să fie bune pentru Rusia', explică el.

În prezent, rușii susțin nu atât campania militară sau pe Putin, cât mai degrabă 'schimbările socio-economice' aduse, care includ nu doar creșterea salariilor, ci și creșterea industrială și înlocuirea importurilor străine cu produse interne.

'Acesta este paradoxul. Oamenii pot fi loiali lui Putin pentru că îl văd drept politicianul normalității în contextul unui război anormal. În pofida războiului, salariile cresc, iar oamenii au devenit mai patrioți, dar nu din perspectivă militară, ci mai degrabă dintr-un patriotism pașnic', notează el.

Se referă în primul rând la cei care au beneficiat de pe urma războiului, sau mai degrabă de pe urma politicii 'militariste keynesiene', cu referire la celebra doctrină economică.

Este vorba de noua clasă socială care a apărut odată cu războiul - rușii care au legătură cu industria militară și care refuză să renunțe la profiturile lor în pofida costului vieților umane pe care surse independente le estimează la un milion de victime.

Dilema între război și pace poate fi extrapolată și la antagonismul dintre cei care doresc să se revină la situația antebelică, înainte de 24 februarie 2022, și cei care vor să o ia de la zero în perioada postbelică. Oricum ar fi, în opinia lui Jurabliov, schimbările care au avut loc în Rusia în ultimele 40 de luni sunt, 'fără îndoială, ireversibile'.

'Rusia s-a schimbat mult (...) În pofida nepopularității războiului, mulți îl văd pur și simplu ca pe ceva rău care s-a întâmplat Rusiei, o experiență care a dus la formarea unui nou patriotism', explică el.

De exemplu, familii care nu sunt deosebit de patriotice se oferă voluntari pentru a face plase de camuflaj pentru soldații care luptă în Ucraina.

Sociologul a detectat și apariția unei categorii de ruși care s-au alăturat opoziției față de Kremlin, suferind mai degrabă impactul economic negativ decât impactul pozitiv al războiului. Aceștia din urmă 'cred din ce în ce mai puțin că lucrurile pot fi schimbate' în Rusia, notează Oleg Jurabliov. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Ionuț Mareș, editor online: Ady Ivaşcu)