Trebuie să ajutăm Ucraina prin toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie, declară Kaja Kallas în plenul PE
Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Războiul (preşedintelui rus Vladimir) Putin contra Ucrainei este un act de agresiune militară brutală împotriva unei ţări care vrea doar să-şi îndeplinească visul european, în timp ce guvernul rus recurge la practici de tip sovietic, a declarat miercuri premierul Estoniei, Kaja Kallas, în plenul Parlamentului European.
Kallas a fost invitată la dezbaterea 'Rolul UE într-o lume în schimbare şi situaţia securităţii Europei în urma agresiunii ruse şi a invadării Ucrainei'.
Din 24 februarie - când a început această agresiune militară ordonată de Putin şi exact ziua când Estonia a marcat 104 ani de la independenţa sa - lumea nu mai este la fel. Trebuie să redescoperim faptul că o ordine mondială bazată pe libertate este esenţială. Trebuie să ajutăm Ucraina prin toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie, a spus şefa executivului eston.
Ea a salutat reacţia Uniunii Europene, care a acţionat ca o uniune geopolitică şi care l-a surprins pe liderul rus Vladimir Putin. ''Rusia se aşteaptă acum ca noi să facem rapid câţiva paşi înapoi'', a spus Kaja Kallas.
În opinia sa, Uniunea Europeană trebuie să acţioneze pe două direcţii. În primul rând, trebuie continuată politica de izolare a Rusiei, cu atenţia concentrată simultan pe ''o consolidare a lumii libere'', pe baza a ceea ce s-a realizat în ultimele săptămâni în urma introducerii sancţiunilor europene contra Moscovei.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană trebuie să investească în apărare şi, în pofida faptului că puterea militară a Rusiei este imensă, UE să poată compensa prin calitate şi tehnologii moderne.
Kallas a subliniat că o perspectivă privind aderarea Ucrainei la UE ar fi ''nu numai în interesul Uniunii Europene, dar chiar o obligaţie morală''.
Foto: (c) JULIEN WARNAND / EPA
În intervenţia sa, şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a făcut o pledoarie pentru pace. ''Nouă, europenilor, nu ne place războiul. Universul mintal al lui Putin este diferit de al nostru, el a crezut că Ucraina este servilă şi slabă, dar s-a înşelat, a crezut că divizarea între SUA şi UE este prea mare pentru a ne uni, dar s-a înşelat, şi a crezut că armata rusă e capabilă să ocupe Ucraina în câteva zile, iar s-a înşelat'', a afirmat înaltul demnitar european.
El a adăugat că o prioritate actuală pentru UE trebuie să fie tăierea fluxurilor care îi permit Rusiei să acumuleze resurse cu care finanţează războiul. ''Este momentul ca sistematic şi constant Europa să-şi reducă dependenţa de gazul rusesc'', a explicat el.
Din partea grupului Partidului Popular European (PPE), eurodeputatul francez Arnaud Danjean a afirmat că este nevoie de ''măsuri concrete şi ireversibile'', în condiţiile în care războaiele din Iugoslavia, din urmă cu 30 de ani, au arătat ce se poate întâmpla în absenţa măsurilor respective.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
În opinia lui Siegfried Mureşan (PPE), UE ar trebui să nu mai cumpere deloc gaz rusesc. De asemenea, UE ar trebui să aloce mai mult pentru apărare şi securitate, în contextul în care Rusia este o ameninţare. De altfel, eurodeputatul român şi alţi 96 de membri ai PE au semnat o scrisoare deschisă în care solicită introducerea unui embargou total asupra importurilor de gaz, petrol, dar şi cărbune dinspre Federaţia Rusă până când Rusia va înceta războiul în Ucraina.
''Cererea noastră are la bază o rezoluţie a Parlamentului European din aprilie 2021 care prevede clar ca UE să oprească importurile de gaz şi petrol din Federaţia Rusă în momentul în care Rusia va ataca Ucraina. Au trecut două săptămâni de la începerea războiului şi noi continuăm să plătim facturi de sute de milioane de euro către Rusia. Acest lucru trebuie să se oprească. Trebuie să introducem acest embargo, iar, în paralel, să începem deja diversificarea resurselor energetice şi pregătirea stocurilor pentru iarna viitoare'', a explicat Mureşan într-o postare pe Facebook.
Lidera grupului S&D, Iratxe Garcia Perez (S&D), a susţinut că ''atacul criminal al lui Putin ne-a pus în faţă o oglindă în care vedem punctele tari şi pe cele slabe''. Potrivit ei, prin reacţia la invadarea Ucrainei de forţele ruse, UE a făcut un pas enorm înainte în evoluţia sa ca actor global.
''Nu trebuie sacrificate drepturile omului în schimbul gazului. Trebuie să ne pregătim pentru a ajuta poporul ucrainean, securitatea ucrainenilor este şi a noastră'', a spus ea, adăugând că ''ceea ce face Putin în legătură cu coridoarele umanitare încalcă Convenţia de la Geneva''.
Nathalie Loiseau (grupul Renew) a ţinut să remarce la rândul său reacţia UE, care într-un timp foarte scurt a impus sancţiuni. ''Totuşi, trebuie să facem mai mult pentru a-i apăra pe ucraineni şi astfel şi pe noi'', a spus ea. În opinia sa, o atenţie sporită trebuie să fie acordată Republicii Moldova, care primeşte mulţi refugiaţi şi care tremură la gândul că ar putea fi următoarea ţintă. ''Trebuie să consolidăm solidaritatea şi să nu renunţăm la ideea Europei Apărării'', a insistat Loiseau.
''Realitatea este că nu facem destul pentru Ucraina. Nu există nicio interdicţie asupra gazului şi petrolului rusesc. Noi continuăm să finanţăm maşina de război a lui Putin'', a accentuat colegul său de partid Guy Verhofstadt.
Potrivit co-liderei grupului Verzilor, Ska Keller, războiul pornit de Vladimir Putin în Ucraina este ''gândit ca unul împotriva întregii lumi, statului de drept, democraţiei şi păcii''.
''Securitatea pentru Europa înseamnă şi solidaritate între ţările membre, împărţirea eforturilor pentru primirea refugiaţilor ucraineni. Când acţionăm împreună, suntem puternici'', a declarat ea.
Jaak Madison (grupul Identitate şi Democraţie) a declarat că ''în fiecare zi în care noi aşteptăm dezastrul creşte''. ''Dacă ruşii reuşesc în Ucraina, apoi ne întrebăm cine urmează. Trebuie să oprim cât mai repede acest război şi să înţelegem că populaţia rusă i-a furnizat un mare sprijin lui Putin, vedeţi cum a reacţionat ea după anexarea Crimeei'', a atenţionat el.
''Obişnuiam să spunem că Uniunea Sovietică este imperiul răului, acum ascultând ştirile după această agresiune dură, crudă, la scară mare contra Ucrainei avem un sentiment de deja vu. Ucrainenii îşi apără teritoriul cu arma în mână, un teritoriu recunoscut internaţional'', a afirmat Anna Fotyga, din partea grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni.
Martin Schirdewan (grupul Stângii) a făcut apel la luarea tuturor măsurilor posibile pentru ''ca acest război din inima Europei să se oprească cât mai rapid''. ''Putin este cel ce poartă răspunderea pentru ceea ce se întâmplă acum. Solidaritatea şi empatia faţă de ucraineni sunt îmbucurătoare. Mă gândesc acum şi la tinerii ruşi care demonstrează pe străzi deşi ştiu că vor fi arestaţi'', a spus el, care a adăugat că sancţiunile europene ar trebui să vizeze un număr mai mare de oligarhi ruşi. AGERPRES/(editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Citeşte şi:
* UE extinde sancţiunile împotriva Rusiei şi Belarusului în urma invaziei din Ucraina
* Kremlinul susţine că SUA au declarat război economic Rusiei
* Zelenski îi îndeamnă pe occidentali să se decidă mai repede în privinţa avioanelor MiG-29
* Ucraina: Centrala nucleară de la Cernobîl este deconectată de la reţeaua electrică; risc de radiaţii
* MAE rus: Ţările care trimit arme sau mercenari în Ucraina vor răspunde pentru aceasta
* China acuză NATO că a dus tensiunile dintre Rusia şi Ucraina până la un ''punct de rupere''
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
VIDEO Trump intenționează să înceapă lucrările la arcul său de triumf la începutul lui noiembrie
Guvernul Trump a informat justiția americană că intenționează să înceapă lucrările de construcție a monumentalului arc de triumf dorit de miliardarul republican la Washington chiar din 5 noiembrie, în ciuda unei proceduri judiciare în curs, notează AFP. Într-un document depus miercuri la dosar, administrația Trump a not
Zelenski consideră că Rusia nu și-a 'schimbat atitudinea' după atacurile asupra Ucrainei
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat joi că Rusia nu și-a 'schimbat atitudinea', după noi atacuri nocturne care au făcut noi victime în Ucraina, în ciuda unei relansări a diplomației în urma unei vizite a emisarului american Steve Witkoff, comentează AFP. Trimisul special al președintelui american Donal
VIDEO Noul ambasador al Franței la Washington și-a preluat atribuțiile
Noul ambasador al Franței la Washington, Aurelien Lechevallier, și-a început misiunea marți, după ce preluarea funcției sale a fost un timp întârziată de o neînâelegere diplomatică între cele două țări, a indicat diplomația franceză, relatează AFP. Ambasada Franței în Statele Unite a anunțat joi, pe co
SUA: Trump trebuie să dea o declarație sub jurământ în acest an în procesul de defăimare intentat BBC, a decis o judecătoare
Președintele american Donald Trump trebuie să ofere o declarație sub jurământ înainte de sfârșitul anului în procesul de defăimare pe care l-a intentat împotriva BBC, a decis o instanță americană, transmit PA/dpa. Ordinul judecătoarei federale Enjoliqué Lett a venit în urma plângerilor formulate de echipa juridi
Lituania cere ca #Ucraina să nu fie exclusă de la negocierile pentru încheierea războiului
Ucraina nu trebuie să fie exclusă de la discuțiile privind încheierea războiului lansat de Rusia, a declarat joi, la Vilnius, președintele lituanian Gitanas Nauseda, pe fondul rapoartelor privind un posibil summit trilateral între Statele Unite, Rusia și China în noiembrie, relatează dpa. Moscova dorește ca o astfel de reuniune să aibă loc &i
ONU: Niciun candidat nu obține consensul pentru postul de secretar general
Marile puteri nu au reușit să se pună de acord asupra unui candidat care să-i succeadă lui Antonio Guterres în funcția de secretar general al ONU, o situație ce deschide calea unor noi posibile candidaturi, transmite joi AFP. Toți cei șapte candidați actuali - patru femei și trei bărbați - au primit un aviz negativ din partea unor membri permanenți ai Co
Franța: 217 persoane au fost încarcerate în urma violențelor de la 17-18 octombrie
Un total de 217 persoane au fost încarcerate dintre cele 2.700 reținute în urma violențelor și jafurilor de weekendul trecut din Franța, a anunțat joi ministrul Justiției, Gerald Darmanin, conform AFP. 'Acesta este cu adevărat un răspuns extrem de ferm, fără precedent', a declarat Darmanin, care a precizat că jumătate dintre cei reținuți nu
Armata daneză comandă rachete cu rază lungă de acțiune, provocând furia Rusiei
Danemarca, stat membru NATO, a anunțat joi că a convenit achiziționarea primelor sale rachete de precizie cu rază lungă de acțiune, în condițiile în care țara nordică încearcă să-și consolideze securitatea pentru a descuraja agresiunea rusă în Europa, decizie care a provocat condamnarea din partea Moscovei, relatează Reuters. Ministrul
Nou schimb de soldați uciși: Ucraina a primit 252, Rusia 25; familii ucrainene și ruse, reunite prin Belarus
Rusia și Ucraina au făcut joi un nou schimb de trupuri de soldați, au anunțat autoritățile celor doi beligeranți, potrivit dpa. Agenția ucraineană responsabilă de aceste schimburi a declarat că a primit 252 de trupuri, 'care, potrivit părții ruse, aparțin unor militari ucraineni'. Acestea urmează acum să fie identificate. Conform Moscove
Alegeri prezidențiale duminică în Bulgaria, în umbra războiului din Marea Neagră (AFP)
Bulgarii sunt chemați la urne duminică pentru alegeri prezidențiale dominate de preocupări legate de securitate, în urma unei serii de atacuri cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, care au adus războiul din Ucraina mai aproape de coastele Bulgariei, comentează joi AFP. În ultimele săptămâni, patru nave au fost lovite în a
Albania: Violențe în parlament, în timp ce manifestațiile continuă la Tirana
Deputați albanezi au recurs la violență joi în sala de ședințe a parlamentului, în timp ce opoziția acuză guvernul de reprimarea manifestanților care reclamă demisia premierului Edi Rama, după o săptămână de tulburări la Tirana, relatează AFP. În timpul unui vot înscris pe ordinea de zi, deputați din opoziție s-au strâns &ic
#Ucraina ordonă evacuarea familiilor cu copii din ultimele sale două mari bastioane în estul țării
Autoritățile ucrainene au ordonat joi evacuarea obligatorie a familiilor cu copii din Sloviansk și Kramatorsk, ultimele două mari bastioane aflate încă sub control ucrainean în Donbas, relatează AFP. Aceste două orașe cheie sunt ultimele bastioane ale armatei ucrainene din regiunea Donețk, din estul țării, pe care Kremlinul și-a propus să o cucerea
Acord între Pentagon și Lockheed Martin pentru 850 de avioane F-35 pe o perioadă de zece ani
Pentagonul a anunțat joi într-un comunicat finalizarea unui acord-cadru pe zece ani cu producătorul american Lockheed Martin pentru furnizarea a cel puțin 850 de avioane de luptă stealth F-35 pe parcursul acestei perioade, relatează AFP. Acest acord, care vizează 'consolidarea și modernizarea' flotei americane de avioane de atac multirol F-35 Lig
Serbia: Dacă vom câștiga alegerile, nu vom lăsa ambasadele străine să ne confiște victoria, spune Vucic
Aleksandar Vucic, fostul președinte sârb care conduce lista electorală Aleksandar Vucic-Serbia Unită pentru alegerile parlamentare anticipate de duminică, 2 octombrie, a declarat joi că, dacă lista sa va câștiga scrutinul, nu va permite niciunei ambasade străine sau nimănui altcuiva să confiște această victorie, transmite Tanjug. 'Dacă vom c&ac
Numărul jurnaliștilor din Germania s-ar putea reduce cu până la 50% până în 2035 (studiu)
Numărul jurnaliștilor din Germania ar putea scădea cu până la 50% până în 2035, potrivit unui nou studiu publicat joi de experți mass-media, relatează dpa. Raportul, comandat de posturile publice germane ARD, ZDF și Deutschlandradio, arată că scăderea audienței și a veniturilor instituțiilor mass-media, corelată cu avansul inteligenței artifi
