Comisia Europeană a prezentat marți o propunere cu un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, axat pe reducerea veniturilor acesteia din exporturile de petrol, Bruxelles-ul sperând că ar putea forța astfel Moscova să accepte un armistițiu cu Kievul, pachet propus înaintea unui summit al G7 la care UE dorește să fie impuse noi sancțiuni comune ale membrilor acestui grup împotriva Rusiei, deși Statele Unite s-au arătat reticente, transmite AFP.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus acum reducerea plafonului prețului de vânzare pentru petrolul rusesc livrat statelor terțe de la 60 de dolari la 45 de dolari barilul.

'Forța este singurul limbaj pe care Rusia îl va înțelege', a susținut ea în fața presei. 'Mesajul nostru este foarte clar: acest război trebuie să se încheie. Avem nevoie de un armistițiu real, iar Rusia trebuie să vină la masa negocierilor cu o propunere serioasă', a mai spus von der Leyen.

'Exporturile de petrol reprezintă în continuare o treime din veniturile Rusiei. Trebuie să reducem această sursă de venit', a indicat ea, în timp ce șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a spus că plafonul de 60 de dolari barilul nu mai este viabil în contextul scăderii prețului petrolului pe piața internațională.

Acest nou pachet de sancțiuni, al 18-lea de la începutul invaziei ruse în Ucraina, trebuie aprobat în unanimitate de cele 27 de state membre ale UE. Dar două dintre ele, Ungaria și Slovacia, au exprimat rezerve.

Statele din G7 au convenit în decembrie 2022 plafonarea prețului petrolului pe care Rusia îl livrează statelor terțe la 60 de dolari barilul, măsură aplicată prin impunerea ei companiilor ce furnizează servicii de transport maritim sau de asigurări pentru livrarea acestui petrol, obiectivul fiind de a diminua sursele de venit prin care Rusia își finanțează războiul în Ucraina.

Complementar, UE a impus un embargo asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă, dar statele occidentale au gândit impunerea acestui plafon tarifar în locul unui embargou total în așa fel încât să fie diminuate veniturile Rusiei fără a se crea o criză provocată de creșterea cotațiilor petrolului ca efect al scăderii ofertei.

Însă, potrivit unei evaluări a companiilor de asigurare, plafonul de preț asupra petrolului rusesc a avut un succes limitat, întrucât Rusia s-a reorientat către folosirea unei flote 'fantomă' de petroliere proprii sau care să nu poată fi controlate de jurisdicțiile occidentale, flotă ce însumează aproximativ 500 de nave, unele foarte vechi și periculoase pentru navigație.

În noul pachet de sancțiuni propus acum, Comisia Europeană a adăugat încă 70 de petroliere din această 'flotă fantomă' pe lista celor circa 400 de petroliere deja supuse sancțiunilor.

Dar, pentru a fi pe deplin eficient, noul plafon de preț pentru petrolul rusesc trebuie agreat de toate cele șapte țări cele mai industrializate din G7, care se vor reuni la un summit în Canada în perioada 15-17 iunie. Însă președintele american Donald Trump, care încearcă să aducă Rusia și Ucraina la o înțelegere care să încheie războiul, a fost până acum reticent în a impune noi sancțiuni Moscovei.

Comisia Europeană a mai propus în noul pachet de sancțiuni adăugarea a încă 22 de bănci rusești pe lista sa cu instituții financiare cărora le este împiedicat accesul la piețele internaționale de capital prin intermediul sistemului de plăți SWIFT, și de asemenea sancționarea altor companii, inclusiv unele din China, pentru furnizarea de echipamente armatei ruse ori pentru eludarea sancțiunilor deja în vigoare.

O altă propunere din acest nou pachet privește sancțiuni împotriva gazoductelor Nord Stream 1 și 2, care leagă Germania de Rusia prin Marea Baltică. Deși aceste conducte au fost scoase din funcțiune în urma unui sabotaj în septembrie 2022, Comisia Europeană dorește să se asigure că ele nu vor fi folosite din nou. Un tronson al Nord Stream 2 este în continuare utilizabil, dar celelalte necesită reparații complexe. Sabotajul împotriva gazoductelor Nord Stream este în continuare neelucidat, dar presa germană a scris despre o implicare ucraineană, deși Kievul neagă.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a confirmat în luna martie că Rusia și SUA au avut discuții referitoare la gazoductele Nord Stream, fără a da detalii, după relatări conform cărora repunerea în funcțiune a conductei neafectate a gazoductului Nord Stream 2 ar putea fi inclusă într-un acord ruso-american privind încheierea războiului ruso-ucrainean, înțelegere ce ar putea cuprinde și implicarea unor investitori americani în proiectul Nord Stream.

Potrivit lui Lavrov, gazul rusesc este refuzat în UE din motive politice, situație care a forțat industria Germaniei să plătească prețuri mai mari pentru energie, efectele fiind scăderea competitivității acestei industrii și intrarea Germaniei în recesiune. Cu toate acestea, politicieni germani și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, 'au spus că nu vor repune în funcțiune Nord Stream pentru nimic în lume', a mai comentat ministrul rus.

'Nu va exista nicio întoarcere în trecut', a confirmat marți despre acest subiect Ursula von der Leyen, care a prezentat luna trecută o foaie de parcurs cu obiectivul ca statele UE să renunțe cât mai curând posibil la importurile de combustibili din Rusia, enunțând măsuri precum interzicerea treptată a încheierii de noi contracte pentru importul de gaz rusesc și rezilierea contractelor în vigoare astfel încât, începând din anul 2027, țările UE să nu mai cumpere deloc din Rusia gaze livrate prin conducte și nici gaze naturale lichefiate (GNL).

În urma invaziei ruse în Ucraina și a sabotării conductelor Nord Stream, UE a adoptat o politică de reducere a importurilor de gaze naturale rusești, care au fost înlocuite parțial de gazele naturale lichefiate (GNL) importate în special din SUA. Aduse cu nave transportatoare de gaz, aceste gaze sunt însă mai costisitoare decât gazele naturale transportate prin conductele existente. Or, blocul comunitar are nevoie de energie la prețuri reduse pentru a-și menține industriile competitive în concurența cu rivalii din China și SUA, unde costurile energiei sunt de câteva ori mai mici.

Președintele american Donald Trump a cerut Uniunii Europene să cumpere mai mult GNL din SUA, ceea ce ar putea fi o concesie făcută de UE în negocierile cu Washingtonul asupra taxelor vamale impuse de Trump și deocamdată suspendate parțial de acesta în timp ce au loc tratative.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Irina Giurgiu)