Criza dintre Ucraina şi Rusia: Ce este planul de pace de la Minsk?
Ameninţarea unei invazii ruse pe scară largă în Ucraina a aruncat procesul de pace de la Minsk în centrul atenţiei. Dar care este situaţia acestuia? În aprilie 2014, soldaţii ucraineni au început să lupte împotriva separatiştilor susţinuţi de Rusia în regiunea estică Donbass, iar cinci luni mai târziu, în capitala belarusă Minsk a fost semnată o încetare a focului, notează marţi DPA.
Acordul de la Minsk a avut în vedere un statut politic special, în interiorul Ucrainei, pentru teritoriile aflate sub controlul separatiştilor.
Totuşi, planul de pace în 12 puncte nu a fost niciodată pus în aplicare integral şi luptele au continuat pe parcursul anilor.
În pofida neajunsurilor sale majore, unii lideri europeni au văzut în Acordul de la Minsk un plan pentru detensionarea crizei actuale. Dar recunoaşterea regiunilor rebele ale Ucrainei de către Moscova ca state independente, survenită luni, pare să fi înăbuşit acele speranţe. Există câteva probleme legate de Acordul de la Minsk, menţionează agenţia de presă germană.
Negocieri sub mediere franco-germană
Încetarea iniţială a focului în septembrie 2014 nu a fost respectată, luptele fiind reluate la începutul lui 2015. Trupele ucrainene au cedat teritorii suplimentare în jurul nodului de transport Debalţeve.
Fostul cancelar german Angela Merkel şi fostul preşedinte francez Francois Hollande au mediat negocierile între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean de atunci, Petro Poroşenko.
Planul de la Minsk a fost extins de la 12 la 13 puncte şi, chipurile, a devenit mai concret.
De atunci, Rusia a afirmat că practic nu a fost niciodată parte a acordului şi că a avut doar rol de mediator, la fel ca francezii şi germanii. Insistenţa din partea Moscovei potrivit căreia nu ia parte la conflictul din Donbass şi în consecinţă nu se simte obligată de prevederile Acordului de la Minsk a complicat eforturile de a implementa termenii acestuia.
Încălcările acordului
În linie cu planul de pace, au avut loc mai multe schimburi de prizonieri, în care au fost implicaţi sute de oameni capturaţi în luptă. Totuşi în fiecare zi observatori din partea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au consemnat încălcări ale înţelegerii.
De exemplu, retragerea armamentului greu de pe linia frontului nu a fost niciodată realizată integral. În plus, ambele părţi folosesc drone de recunoaştere, în pofida unei interdicţii de zbor.
De asemenea contrar acordului, nu a fost realizată restabilirea completă a relaţiilor socio-economice, printre care plata pensiilor. Începând din 2017, teritoriile separatiste au făcut obiectul unei blocade economice complete din partea Kievului, excepţie făcând doar ajutorul umanitar.
Autonomia avută în vedere de planul pentru zonele controlate de separatişti în estul Ucrainei nu a fost realizată niciodată şi nu a fost inclusă în Constituţia ucraineană aşa cum era prevăzut iniţial.
Ce are prioritate: realinierea frontierei sau alegerile?
Alegerile au fost un punct nevralgic esenţial. Kievul a insistat ca, înainte de organizarea oricăror alegeri în Donbass, să obţină controlul asupra secţiunii de 400 de kilometri lungime din frontiera cu Rusia care fusese pierdut în favoarea separatiştilor.
Totuşi, planul de pace a prevăzut de fapt întâi organizarea de alegeri şi ulterior o revenire graduală a controlului asupra secţiunii frontaliere respective.
O altă condiţie pusă de Kiev pentru organizarea de alegeri a fost retragerea completă a tuturor combatanţilor străini care îi sprijineau pe separatişti, dar şi dezarmarea insurgenţilor.
Paris 2019: mai multe acorduri - şi mai multe probleme
În decembrie 2019, la Paris au fost negociate acorduri mai ambiţioase decât planul de pace din 2015. De exemplu, s-a decis să se continue dezangajarea militară graduală de-a lungul liniei frontului.
Totuşi, acest lucru s-a întâmplat doar foarte lent sau chiar deloc. Ambele părţi s-au acuzat reciproc pentru eşecul de a deschide două noi puncte de trecere între teritoriul aflat sub control guvernamental şi regiunea separatistă.
Cu toate aceste obstacole, chiar şi înainte de recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste de către Rusia, mulţi observatori vedeau şanse minime pentru implementarea planului de pace, încheie DPA. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)
Citeşte şi:
* Rusia va acorda republicilor Doneţk şi Lugansk sprijin militar, declară Vladimir Putin
* VIDEO Criza din Ucraina: Biden anunţă prima serie de sancţiuni economice împotriva Rusiei
* Criza ucraineană: Uniunea Europeană aprobă în unanimitate un pachet de sancţiuni împotriva Rusiei
* Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut independenţa regiunilor separatiste din estul Ucrainei
* Ucraina: Un soldat rănit, alţi şase răniţi în estul ţării
* Criza din Ucraina: Joe Biden a autorizat transferul de soldaţi americani în statele baltice
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
UPDATE Zelenski anunță plecarea comandantului șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat marți demiterea comandantului-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrski, pe care l-a înlocuit cu popularul comandant al forțelor interarme, generalul Mihailo Drapatîi, pe fondul nemulțumirilor apărute după plecarea ministrului apărării, notează AFP. Oleksandr Sîrski,
VIDEO Președintele libanez a insistat pe lângă Trump pentru 'retragerea totală a Israelului' din Liban
Președintele libanez, Joseph Aoun, a insistat asupra necesității 'retragerii totale a Israelului' din țara sa, în cursul întrevederii avute marți cu omologul său american, Donald Trump, la Washington, a raportat biroul său, citat de AFP.
Franța interzice rețelele de socializare pentru minorii sub 15 ani, o premieră în Europa
Parlamentul francez a adoptat marți definitiv un proiect de lege care interzice utilizarea rețelelor de socializare de către minorii cu vârste sub 15 ani, o premieră în Europa, măsură care urmează să intre în vigoare în septembrie pentru a proteja sănătatea copiilor și adolescenților, transmite AFP. După votul anterior
Republica Moldova: Guvernul condus de Vasile Tofan a primit votul de încredere al parlamentului
Guvernul condus de Vasile Tofan a primit marţi seară votul de încredere al parlamentului de la Chişinău, cu ajutorul voturilor unei majorităţi de 53 de deputaţi din formaţiunea prezidenţială Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), în timp ce opoziţia în ansamblu s-a abţinut de la vot, relatează presa de peste Prut.
Trump promite un atac asupra complexului nuclear subteran iranian din ''Muntele Târnăcopului''
După a zecea noapte la rând de noi bombardamente asupra infrastructurilor iraniene, președintele american Donald Trump a declarat marți că Statele Unite încă ''nu au terminat deloc'' cu Iranul și a promis că una dintre următoarele ținte de bombardat va fi un complex nuclear fortificat în subteran, despre care este cunoscut public doa
India: 44 de pirați somalezi, condamnați la închisoare pe viață
Justiția din India a condamnat la închisoare pe viață 44 de cetățeni somalezi pentru implicarea lor în deturnarea a două nave comerciale în largul coastelor Somaliei și sechestrarea echipajelor acestora, relatează marți AFP. Prima deturnare a vizat un cargou sub pavilion maltez, MV Ruen, în decembrie 2023, iar a doua un
Ungaria: Premierul Peter Magyar îl provoacă pe predecesorul său, Viktor Orban, la o dezbatere
Premierul ungar Peter Magyar l-a provocat marți pe predecesorul său, Viktor Orban, la o dezbatere, în timpul unei intervenții în parlamentul de la Budapesta, relatează MTI. Într-o referire la tabăra de vară de la Băile Tușnad, din Transilvania, România - cunoscută și sub numele de Tusvanyos -, Magyar a notat că este firesc să se
Insulele Solomon, aliate cu Beijingul, vor încheia un acord cu Garda de coastă americană
Insulele Solomon vor semna un acord care le va permite gărzilor de coastă americane să patruleze în apele lor cu agenți ai poliției locale la bord, a declarat luni prim-ministrul Matthew Wale cu prilejul unei vizite la Washington, relatează AFP. De asemenea, el a profitat de deplasare pentru a se întâlni cu secretarul de stat
Marco Rubio se va întâlni miercuri cu omologul său chinez Wang Yi, pe marginea reuniunii ASEAN
Secretarul de stat american Marco Rubio se va întâlni cu omologul său chinez Wang Yi miercuri, pe marginea reuniunii ASEAN (Asociația Țărilor din Asia de Sud-Est) de la Manila, a declarat un responsabil al Departamentului de Stat citat de AFP. Această întâlnire are loc pe fondul condamnărilor americane ale acțiunilor Ch
Iranul avertizează Bulgaria să nu sprijine operațiunile militare ale SUA
Teheranul a avertizat marți Bulgaria să nu permită Statelor Unite folosirea teritoriului său pentru operațiuni militare împotriva Iranului, transmite Reuters. Conform presei locale, purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de externe, Esmail Baghaei, a afirmat că orice activitate care facilitează atacurile americane împot
Oficiali ruși apropiați Kremlinului și foști politicieni germani s-au întâlnit în Azerbaidjan
Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a confirmat marți că a avut loc la Baku o întâlnire între foști politicieni germani și oficiali ruși apropiați Kremlinului, o întâlnire despre care au relatat anterior mai multe mass-media internaționale, dar față de care cancelarul german Friedrich Merz s-a delimitat și a susținut inclusiv că n
Washingtonul denunță ''natura autoritară'' a președintelui nicaraguan Daniel Ortega, după ce acesta a respins organizarea de alegeri
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a denunțat marți ''adevărata natură autoritară'' a președintelui nicaraguan Daniel Ortega, după ce acesta a respins, duminică, organizarea de alegeri, relatează AFP. Fost luptător de gherilă marxist și lider al unei revoluții împotriva unui autocrat susținut de SUA, Daniel Ortega -
Ozgur Ozel fondează un nou partid după ce a pierdut conducerea principalei formațiuni din opoziția turcă
Politicianul turc Ozgur Ozel, îndepărtat de justiție de la conducerea CHP, a anunțat marți că va fonda un nou partid, transmite AFP. ''Astăzi iau cuvântul cu altă stare de spirit, cu tristețea unui adio. Suntem la o cotitură istorică. Odată îndeplinite formalitățile necesare, noul partid pe care îl vom crea va d
BTA/ Prezența avioanelor-cisternă americane la baza Bezmer nu ar transforma Bulgaria în participantă la acțiuni militare în Iran, spune președinta Iotova
Prezența a până la opt aeronave americane de realimentare în zbor KC-135 la Baza Aeriană Bezmer nu ar transforma Bulgaria într-o parte implicată în acțiunile militare din Iran, a declarat marți președinta Iliana Iotova. Ea a comentat propunerea Consiliului de miniștri de a solicita aprobarea parlamentului pentru desfășurarea temporară în
Casa Albă, nemulțumită de noul ministru de externe britanic Ed Miliband (The Telegraph)
Administrația președintelui american Donald Trump este nemulțumită de numirea lui Ed Miliband ca ministru de externe în guvernul noului premier laburist britanic Andy Burnham, potrivit unor surse de la Casa Albă citate de ziarul britanic The Telegraph, preluat marți de agenția EFE. Conform acestor surse,
