Fosta lideră de facto din Myanmar, Aung San Suu Kyi, şefa partidului Liga Naţională pentru Democraţie (LND), a fost condamnată luni la patru ani de închisoare pentru încălcarea legilor instituite împotriva pandemiei şi pentru importul ilegal de dispozitive de telecomunicaţii, relatează EFE şi AFP, citând surse familiarizate cu dosarul.

În două procese separate, un tribunal special a pronunţat luni dimineaţă condamnarea, amânată în două rânduri, pentru deţinerea, fără licenţă, a mai multor aparate walkie-talkie şi a unui dispozitiv de bruiaj, acuzând-o pe fosta şefă a guvernului de încălcarea legii privind importurile şi exporturile, precum şi a legii telecomunicaţiilor.

În acest caz, judecătorii au decis condamnarea lui Aung San Suu Kyi la doi, respectiv un an de închisoare, dar întrucât pedepsele vor fi executate concomitent, aceasta va executa doar doi ani de închisoare pentru acest cap de acuzare.

Suu Kyi - laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1991 - a fost de asemenea condamnată la alţi doi ani de închisoare pentru că ar fi ignorat măsurile împotriva propagării COVID-19 în cursul unei acţiuni electorale pentru alegerile din noiembrie 2020.

Avocaţii acesteia au indicat la începutul procedurii judiciare că clienta lor respinge toate acuzaţiile, în timp ce din octombrie junta militară a impus avocaţilor interdicţia de a comunica în vreun fel cu presa.

Cele două sentinţe pronunţate luni se adaugă altor două pronunţate la începutul lunii decembrie, care îi aduseseră patru ani de închisoare, termen redus la jumătate, în urma unei graţieri din partea juntei militare.

Suu Kyi (76 de ani) se confruntă cu numeroase procese lansate după răsturnarea sa de la putere ca urmare a unei lovituri militare la 1 februarie anul trecut, de la răzvrătire, corupţie, incitare la revolte publice până la corupţie şi fraude electorale, conform AFP.

Fosta lideră de facto a Myanmar, care a fost arestată chiar din primele ore după ce armata a preluat puterea, este deţinută într-un loc necunoscut, ea fiind acuzată de corupţie şi de încălcarea legii cu privire la secretele oficiale, ceea ce i-ar putea atrage condamnări la 15 şi respectiv 14 ani de închisoare.

Un purtător de cuvânt al juntei, general-maiorul Zaw Min Tun, a confirmat pentru AFP pronunţarea respectivelor sentinţe luni, precizând că Suu Kyi va rămâne consemnată la domiciliu pe durata procesului său.

Această nouă condamnare "riscă să sporească furia populaţiei", a reacţionat Manny Maung, cercetătoare pentru organizaţia neguvernamentală Human Rights Watch.

"Toată lumea ştie că aceste acuzaţii sunt false. Militarii utilizează această tactică a fricii pentru a o menţine în detenţie arbitrară" şi a o îndepărta definitiv de scena politică, adaugă experta, citată de AFP.

Lovitura de stat a aruncat Myanmar într-o profundă criză politică, socială şi economică şi a generat o nouă spirală a violenţelor, ceea ce a exacerbat lupta de gherilă cu care această ţară se confruntă de decenii.

Armata justifică lovitura de stat printr-o pretinsă fraudă masivă la alegerile generale din noiembrie 2020, al căror rezultat a fost anulat şi care fuseseră câştigate detaşat de partidului LND, al lui Suu Kyi, la fel ca în 2015.

Aproape 1.500 de persoane au fost ucise în urma represiunii brutale declanşate de poliţie şi armată după lovitura de stat, care au deschis focul asupra manifestanţilor paşnici, potrivit estimărilor Asociaţiei pentru asistenţa deţinuţilor politici, iar 11.400 de opozanţi au fost arestaţi, între care şi Suu Kyi. AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)