Americanii votează marți în scrutinul de la jumătatea mandatului, care va decide dacă Partidul Republican al președintelui Donald Trump își va menține controlul asupra Congresului SUA. Alegătorii sunt preocupați de economie, iar prețurile ridicate - și care continuă să crească - reprezintă o problemă majoră. Mulți americani consideră că de vină pentru această situație sunt politicile lui Trump, în special cele legate de tarifele vamale, și tensiunile privind Iranul, pentru inflația persistentă. Pe scurt, americanii sunt nemulțumiți, concluzionează Reuters.

Cifrele spun, totuși, o poveste mai complexă. Pe de o parte, rata șomajului rămâne la un nivel scăzut istoric, numărul persoanelor angajate este mai mare ca oricând, creșterea economică generală este solidă, iar avântul investițiilor în inteligența artificială a impulsionat până de curând piața bursieră, sporind economiile pentru pensie ale milioane de americani.

În contrapondere, însă, există inflația. Deși nu este nici pe departe atât de ridicată ca în urmă cu câțiva ani, ea rămâne suficient de mare și de prezentă încât oamenii să resimtă povara financiară ori de câte ori fac plinul la combustibil, plătesc o factură la utilități sau comandă o masă.

Deși numele lui Donald Trump nu figurează pe buletinele de vot din 3 noiembrie, alegătorii au în minte bilanțul său economic atunci când merg la urne. Iar starea de spirit este una sceptică, dacă nu chiar de profundă nemulțumire.

Economia pesimismului

Sondajele în rândul consumatorilor arată că starea de spirit s-a deteriorat, în general, de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, în ianuarie 2025, deși există nuanțe: un indicator al încrederii, urmărit îndeaproape și publicat de Conference Board, una dintre cele mai mari și respectate organizații de cercetare economică și think-tank-uri de afaceri independente din Statele Unite, a înregistrat o ușoară îmbunătățire în octombrie, în timp ce indicele privind sentimentul consumatorilor, calculat de Universitatea din Michigan, a atins un nivel minim aproape record.

Brian Jacobsen, expert șef în economie la Annex Wealth Management, a explicat că indicele de încredere vizează macroeconomia, în timp ce indicele privind sentimentul consumatorilor este 'mai personal', dat fiind că încearcă să afle cum stau oamenii din punct de vedere financiar și cât de accesibil li se pare traiul de zi cu zi. 'Sentimentul este factorul care influențează mai puternic rezultatele alegerilor, în timp ce încrederea este factorul care influențează mai puternic piețele', a spus el.

Un argument în favoarea încrederii la nivel macroeconomic vine dinspre piața muncii. Deși companiile nu fac angajări masive, iar proaspeții absolvenți întâmpină dificultăți în a-și găsi un loc de muncă, nici nu au loc concedieri colective. Numărul săptămânal al cererilor de ajutor de șomaj se situează aproape de cel mai scăzut nivel din ultimii 57 de ani. Rata șomajului, care a fost de 4,2% în septembrie, nu a depășit 4,5% în ultimii cinci ani consecutivi - cea mai lungă perioadă de acest fel înregistrată vreodată.

Gospodăriile resimt acest lucru. Conference Board măsoară decalajul dintre consumatorii care afirmă că există locuri de muncă din abundență și cei care susțin că acestea sunt greu de găsit; acest decalaj s-a accentuat luna trecută, indicând o perspectivă mai favorabilă pe piața muncii.

De asemenea, trebuie luat în considerare impulsul generat de câștigurile de pe piața bursieră. Principalii indici bursieri din SUA au atins zeci de niveluri record în acest an - un aspect pe care Trump îl amintește frecvent participanților la mitingurile sale. Majoritatea americanilor dețin acțiuni, deși gospodăriile cu venituri mai mari dețin o pondere disproporționat de mare.

Cheltuielile efectuate de gospodăriile cu venituri ridicate - susținute de creșterea valorii portofoliilor lor de acțiuni - au contribuit la consolidarea consumului, care a reprezentat un motor puternic al creșterii economice. Datele publicate săptămâna trecută au arătat că economia SUA a înregistrat, în trimestrul anterior, o rată de creștere anualizată de 3,4%, aceasta fiind cea mai bună performanță din acest an.

'Sondajele în rândul consumatorilor pot părea ușor pesimiste, însă comportamentul acestora este, în realitate, destul de robust', a declarat săptămâna trecută, pentru CNBC, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent. 'Și comportamentul companiilor este foarte solid; consider că, prin politicile fiscale, comerciale, energetice și de reglementare, am reușit să creăm un mix foarte bun', a adăugat el.

Cererea generată de inteligența artificială (IA) alimentează o mare parte din câștigurile înregistrate atât pe piața bursieră, cât și în economia reală, iar investițiile companiilor au crescut, în trimestrul anterior, într-un ritm anualizat de 12,7%.

'O resetare bruscă'

Cu toate acestea, unii economiști avertizează asupra unei potențiale fragilități, dar și asupra faptului că este posibil ca primele fisuri să înceapă deja să apară.

Pe măsură ce alegerile de la jumătatea mandatului se apropiau, un val de rezultate financiare corporative - precum cele raportate de companii de calibrul Amazon.com și Intel - a amplificat îngrijorările tot mai mari privind sustenabilitatea boomului investițional în inteligența artificială. Acest lucru a dus la o scădere accentuată a unor indici bursieri, cum este Nasdaq Composite.

'O resetare bruscă a așteptărilor legate de IA ar putea submina încrederea companiilor, ar putea declanșa o reducere a cheltuielilor de capital și ar putea frâna creșterea Produsului Intern Brut. În același timp, prețurile mai mari la petrol, tarifele comerciale și restricțiile mai severe privind imigrația alimentează inflația, crescând riscul unui scenariu de stagflație - o situație în care creșterea economică încetinește, în timp ce presiunile asupra prețurilor persistă', a scris Torsten Slok, economist-șef la Apollo Global Management, într-o notă publicată la jumătatea lunii octombrie.

Dincolo de un asemenea scenariu sumbru, orice economist sau oficial al Rezervei Federale va recunoaște că nemulțumirea cauzată de inflație este o preocupare majoră pentru multe gospodării. Deși a încetinit față de nivelul maxim atins în 2022, inflația rămâne mult peste ținta de 2% - prag pe care banca centrală îl asociază cu mandatul său de a asigura stabilitatea prețurilor.

În cea mai mare parte a celui de-al doilea mandat al lui Trump la Casa Albă, salariile au crescut mai rapid decât prețurile, ceea ce a însemnat că angajații se puteau aștepta ca veniturile lor să acopere un volum egal sau mai mare din aceleași bunuri și servicii ca înainte.

Această situație s-a schimbat la începutul acestui an, după ce SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului, un război care durează deja de opt luni, ce a dus la creșterea prețurilor la combustibil la nivel global și a contribuit la o creștere mai generalizată a prețurilor. Potrivit oficialilor Rezervei Federale și economiștilor, cererea pentru inteligența artificială alimentează, de asemenea, inflația. În același timp, ritmul de creștere a salariilor încetinește.

Datele Biroului de Statistică a Muncii din SUA arată că, din ianuarie 2025, atât prețurile de consum, cât și câștigurile medii orare au crescut cu aproximativ 5,5%. Concluzia este că, din perspectiva puterii de cumpărare, situația angajaților nu este nici mai rea, dar nici mai bună decât era în momentul în care Trump a preluat funcția, în ianuarie 2025.

Banca centrală a SUA a majorat rata dobânzii de politică monetară în septembrie și este de așteptat să crească din nou costurile de împrumut în decembrie. Această măsură reprezintă ceea ce președintele Fed, Kevin Warsh, numește 'medicament monetar', menit să reducă inflația fără a fi nevoie - după cum afirmă el - 'să se arunce nisip în angrenajele economiei și să se ajungă la pierderea locurilor de muncă'.

Costurile de împrumut pe termen mai lung au crescut și ele, agravând dificultățile legate de costul vieții, o problemă pe care alegătorii au semnalat-o ca fiind o povară pentru ei.

Combinația dintre ratele dobânzilor la creditele ipotecare pe 30 de ani - care au depășit 7% - și deficitul de locuințe disponibile, care a dus la creșterea prețurilor imobiliare, a făcut ca achiziționarea unei locuințe să devină inaccesibilă pentru mulți oameni. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)