Alegerile intermediare de marți, 3 noiembrie, din SUA ar putea redefini marja de manevră a președintelui Donald Trump în America Latină, de la campania de presiune împotriva Cubei și Venezuelei la disputele comerciale cu Mexicul și Brazilia și la angajamentele față de guvernele aliate ale Washingtonului, comentează EFE.

Precedentul democrat indică o politică regională mai concentrată pe diplomație și cooperare. În timpul administrației Barack Obama (2009-2017), relațiile cu Cuba au fost restabilite, iar restricțiile comerciale, de călătorie și transferurile au fost relaxate. Joe Biden (2021-2025) a prioritizat cooperarea cu America Centrală pentru a aborda cauzele profunde ale migrației, dar a menținut sancțiunile împotriva Venezuelei și nu a anulat multe dintre măsurile împotriva Cubei.

Presiunea asupra Cubei și Venezuelei

Cuba și Venezuela sunt două dintre țările pentru care o schimbare a echilibrului legislativ din SUA ar putea avea cele mai mari repercusiuni.

Administrația Trump a crescut presiunea asupra insulei cubaneze, impunând un embargou petrolier care a exacerbat întreruperile de curent și noi sancțiuni împotriva oficialilor, companiilor de stat, afacerilor private și investitorilor străini. Această situație este agravată de mandatul de arestare emis pe numele fostului președinte Raul Castro, obținut în Florida la 19 octombrie.

O majoritate democrată ar putea împiedica adoptarea unor noi măsuri legislative, ar putea condiționa resursele și ar putea crește controlul asupra politicii Washingtonului față de insulă, dar nu ar ridica automat sancțiunile.

În Venezuela, unde Washingtonul menține o relație pragmatică cu guvernul interimar al președintei Delcy Rodriguez, interesul principal al autorităților de la Caracas este de a obține ridicarea sancțiunilor americane.

Între presiunile comerciale și China

Mexicul și Brazilia, două dintre principalele economii latino-americane guvernate de stânga, se confruntă cu pretențiile lui Trump din posturi diferite, dar cu provocarea comună de a-și apăra interesele fără a-și pune în pericol relația cu Washingtonul.

Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, recurge la o strategie de negociere și prudență pentru a obține o reducere a tarifelor americane la automobile, oțel și aluminiu, menținând în același timp cooperarea cu SUA în materie de migrație și securitate. Cu toate acestea, Sheinbaum cere respectarea suveranității și reciprocității în lupta împotriva traficului de arme.

La această negociere se adaugă rivalitatea dintre SUA și China. Mexicul a crescut tarifele pentru produsele chinezești pentru a consolida producția nord-americană, dar încearcă să evite o ruptură a relațiilor sale comerciale cu Beijingul.

Brazilia menține o relație mai tensionată cu Trump. Tarifele impuse de Washington, includerea a două bande braziliene de traficanți de droguri pe lista organizațiilor teroriste și divergențele de ordin diplomatic au deteriorat relația cu guvernul președintelui Luiz Inacio Lula da Silva.

Tensiunile au reapărut după victoria lui Lula în turul doi al scrutinului prezidențial din Brazilia, din 25 octombrie, împotriva senatorului Flavio Bolsonaro, considerat de extremă dreapta, care a fugit în SUA la două zile după ce a pierdut alegerile și a fost primit cu brațele deschise de Trump, într-o nouă dovadă de sprijin pentru familia Bolsonaro.

Între afinitate și interesele naționale

La cealaltă extremă se află guvernele care și-au consolidat legăturile cu Trump, în special prin inițiativa sa 'Scutul Americilor', căreia i s-au alăturat Argentina, Bolivia, Chile, Columbia, Costa Rica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Guyana, Honduras, Panama, Paraguay, Peru și Trinidad și Tobago.

Această apropiere de Trump coincide cu schimbarea politică spre dreapta în mare parte a regiunii. Președintele american a susținut candidați și a intervenit public în unele procese electorale, amintește agenția de presă spaniolă.

Argentina reprezintă un caz de dependență de sprijinul lui Trump, scrie EFE, care amintește că, în 2025, Washingtonul a venit în ajutorul guvernului președintelui Javier Milei.

Eventuale succese ale democraților ar putea împiedica aprobarea viitoarelor mecanisme de asistență financiară, într-un moment în care Milei trebuie să obțină valută străină pentru a plăti din datorii.

El Salvador, sub conducerea lui Nayib Bukele, a devenit un partener în politica de imigrație a SUA, acceptând deportarea migranților venezueleni în megaînchisoarea sa. Bolivia, sub președintele Rodrigo Paz, a reluat cooperarea bilaterală după ani de distanțare. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)