Mareşalul Khalifa Haftar, omul forte din estul Libiei, care luptă împotriva guvernului libian recunoscut de ONU (GNA), a părăsit Moscova fără să semneze acordul de încetare a focului parafat de rivalul său, a indicat marţi diplomaţia rusă, citată de AFP.

Haftar ceruse luni seara un răgaz de gândire până marţi dimineaţă, înainte de a semna acordul oficial de încetare a focului acceptat de rivalul său, Fayez al-Sarraj, dar, într-un final, a părăsit Moscova fără să-şi pună semnătura pe documentul negociat sub egida Ankarei şi a Moscovei, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova.

Cele două tabere sunt angajate de nouă luni în confruntări crâncene la porţile Tripoli, Khalifa Haftar sperând să cucerească pe cale militară capitala Tripoli.

De duminică, părţile beligerante au părut să respecte totuşi armistiţiul decis la 8 ianuarie de către preşedinţii rus Vladimir Putin şi turc Recep Tayyip Erdogan, ceea ce a relevat influenţa lor în Libia, în timp ce Occidentul pare neputincios să facă ordine în haosul libian.

Ankara îl susţine pe Sarraj şi chiar a desfăşurat trupe în Libia pentru a-i veni în ajutor, în condiţiile în care Moscova, în pofida dezminţirilor, este suspectată că îl sprijină pe mareşalul Haftar cu arme, bani şi mercenari.

Plecarea mareşalului Haftar de la Moscova fără să semneze acordul ridică întrebări cu privire la viabilitatea unei conferinţe internaţionale cu privire la Libia sub auspiciile ONU, care ar trebui să aibă loc mai târziu în ianuarie la Berlin. Cancelarul german Angela Merkel a efectuat sâmbătă o vizită la Moscova, obţinând sprijinul lui Vladimir Putin în acest sens.

Încă înainte de sosirea pe teritoriul libian a trupelor Turciei, suspiciunile privind prezenţa mercenarilor ruşi, precum şi existenţa unei multitudini de grupări armate - în special jihadişti, traficanţi de arme şi de migranţi - provocau temeri la nivelul comunităţii internaţionale cu privire la escaladarea conflictului libian.

Uniunea Europeană se teme în special ca Libia să nu devină o a 'doua Sirie' şi doreşte să reducă presiunea migranţilor la frontierele sale, mai ales că a primit în ultimii ani sute de mii de migranţi care fug din calea conflictelor lumii arabo-musulmane.

Potrivit Moscovei, Occidentul este în mare parte responsabil de conflictul din Libia, ţară cu cele mai mari rezerve de petrol din Africa, întrucât i-a sprijinit din punct de vedere militar pe rebelii care l-au răsturnat de la putere şi l-au ucis pe colonelul Muammar Gaddafi în 2011.

Pe lângă câştigurile geopolitice asupra rivalilor săi şi accesul privilegiat la petrolul libian, Rusia speră să recâştige această piaţă pentru armele şi grâul său. Mai ales că Vladimir Putin se ambiţionează să consolideze influenţa Rusiei în Africa.

Turcia care vizează de asemenea sectorul petrolier libian, graţie unui acord controversat cu GNA, a extins platoul continental turc, ceea ce îi permite să revendice exploatarea anumitor zăcăminte de petrol libiene. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci; editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)