Conservatoarea germană Ursula von der Leyen îşi începe duminică mandatul de cinci ani la conducerea Comisiei Europene (CE), devenind prima femeie ajunsă preşedinte al executivului comunitar.

De profesie medic, ea era văzută înainte ca o posibilă succesoare a cancelarului german Angela Merkel, în guvernul căreia a deţinut între anii 2005 şi 2009 portofoliul Familiei, Vârstnicilor, Femeilor şi Tineretului, apoi pe cel al Muncii şi Afacerilor Sociale între 2009 şi 2013 şi în final portofoliul Apărării între 2013 şi 2019, fiind de asemenea prima femeie ministru german al apărării, scrie agenţia EFE într-o prezentare a profilului ei.

Numirea sa ca preşedinte al Comisiei Europene nu a fost însă un drum uşor. Numele Ursula von der Leyen nici nu s-a regăsit iniţial printre posibilele propuneri ale liderilor europeni, ea apărând abia în urma impasului la care s-a ajuns după ce ţările grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi Italia au respins propunerea numirii în acest post a socialistului olandez Frans Timmermans.

Ulterior, votul de acceptare a ei în Parlamentul European (PE) a fost printre cele mai strânse din ultimele decenii, Ursula von der Leyen primind numai nouă voturi peste majoritatea absolută, semn al fragmentării noului legislativ european. A obţinut în schimb o majoritate mai consistentă la votul din PE pentru învestirea Colegiului Comisarilor, după ce formarea acestui colegiu s-a lovit la rândul ei de alte dificultăţi în urma respingerii în comisiile PE a propunerilor de comisari avansate de Franţa, Ungaria şi România şi a refuzului britanicilor de a desemna un comisar. S-a întârziat astfel învestirea noii Comisii şi Ursula von der Leyen nu a mai reuşit să construiască un Colegiu cu paritatea de gen pe care o promisese.

Pe de altă parte, lipsa unui sprijin substanţial în hemiciclul de la Strasbourg prefigurează viitoare dificultăţi ale noii Comisii de a obţine adoptarea unor iniţiative legislative europene, care trebuie negociate cu Consiliul European şi cu PE.

Unul din lucrurile care au atras cel mai mult atenţia asupra noii preşedinte a CE este decizia ei de a locui într-o mică încăpere de 25 de metri pătraţi lângă biroul său din sediul principal al Comisiei, clădirea Berlaymont din Bruxelles. Însă echipa ei remarcă faptul că această decizie de a locui chiar în sediul Comisiei aduce economii la costurile de cazare, securitate şi deplasare. Domiciliul său principal rămâne oraşul german Hanovra, unde se află şi soţul ei.

Profilul noii preşedinte a executivului comunitar, în vârstă de 61 de ani, se mai evidenţiază şi prin intrarea relativ tardivă în politică, la vârsta de 43 de ani, când a renunţat la cariera medicală pentru a ocupa un post în administraţia locală la Hanovra, după ce cu 11 ani în urmă devenise simplă membră a formaţiunii Uniunea Creştin-Democrată (CDU).

Născută la Bruxelles în anul 1958, Ursula von der Leyen a trăit în Belgia până la vârsta de 13 ani. În copilărie a urmat la Şcoala Europeană din Bruxelles primii şapte ani de şcoală, iar studiile universitare le-a început în 1978 la London School of Economics, studiind apoi medicina la Hanovra.

Propunerea liderilor europeni ca Ursula von der Leyen să fie preşedinte al Comisiei Europene a provocat tensiuni în interiorul marii coaliţii guvernamentale de la Berlin formată din creştin-democraţi şi social-democraţi. Fostul lider al acestora din urmă, Martin Schulz, a descris-o drept ''cel mai slab ministru'' din guvernul lui Merkel, adăugând că ''acest lucru este aparent suficient pentru a deveni preşedinte al Comisiei'', într-o postare pe Twitter citată de Politico.eu într-un alt articol din luna iulie intitulat ''Adevărul incomod despre Ursula von der Leyen''.

În acest articol ea este criticată pentru modul cum a gestionat Ministerul Apărării, un fost ministru estimând că ''starea Bundeswehr-ului (armata germană n.red) este catastrofală'', şi pentru unele suspiciuni de corupţie în încheierea unor contracte de consultanţă şi a celui de modernizare a navei de instrucţie pentru forţele navale ''Gorch Fock'', acesta din urmă având în final un cost de zece ori mai mare decât cel prevăzut iniţial.

Ursula von der Leyen a admis unele ''erori'' în încheierea contractelor de consultanţă, în acest caz fiind desfăşurate şi investigaţii ale procuraturii.

În ce priveşte Brexitul, la fel ca mulţi politicieni europeni, notează Politico.eu, Von der Leyen vede ieşirea britancilor din UE ca pe o tragedie ''din care vom pierde toţi'', dar nu a pledat pentru un al doilea referendum în Regatul Unit, pentru că ''ei au votat să plece''.

În chestiunea statului de drept, ea a iritat Polonia în 2017, când a spus că ''rezistenţa democratică sănătoasă a tinerei generaţii în Polonia trebuie susţinută''. Ursula von der Leyen a criticat şi Ungaria după ce poliţia acestei ţări a intervenit cu gaze lacrimogene la frontieră pentru a opri intrarea migranţilor. ''Este ceva inacceptabil şi împotriva regulilor noastre europene (...) Refugiaţii au dreptul să fie trataţi decent'', a subliniat ea atunci.

De altfel, Ursula von der Leyen a susţinut politica uşilor deschise faţă de migranţi promovată de cancelarul Angela Merkel şi chiar a găzduit pentru scurt timp la ea acasă un refugiat sirian pe care l-a ajutat să-şi găsească de lucru. ''Foarte mulţi refugiaţi doresc să-şi găsească locul în Germania şi să facă ceva în Germania. Trebuie să ne asumăm şi să susţinem această direcţie, apoi integrarea lor va fi un succes'', a indicat noua şefă a Comisiei Europene.

Cât despre ideologia de gen, Ursula von der Leyen a fost ea însăşi ţinta unor ironii sexiste, presa numind-o odată ''super-mama'' (are şapte copii), şi a fost foarte activă în susţinerea parităţii de gen şi a egalităţii salariale între bărbaţi şi femei, cerând în guvernul de la Berlin să fie instituite inclusiv cote pentru femei în conducerea companiilor şi în armată, propunere care totuşi nu a fost agreată de partidul său Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi nici măcar de Angela Merkel. Mai mult, ea a provocat indignare în propria sa formaţiune conservatoare când a cerut să li se permită cuplurilor LGBT să adopte copii - căsătoria între persoanele de acelaşi sex a fost legalizată în Germania în 2017.

Descrisă de unele media drept 'Wunderfrau' (femeia miracol), Ursula von der Leyen începe la Bruxelles o nouă etapă cu multă energie şi cu un pachet de obiective printre care se remarcă Acordul Verde European pentru combaterea schimbărilor climatice, reforma sistemului european de azil pentru migranţi, digitalizarea economiei sau crearea unei asigurări europene pentru şomaj. ''Mă simt europeană înainte de a mă simţi germană ori saxonă'', a mărturisit ea în faţa Parlamentului European pe 16 iulie, când a promis că ''unicul scop'' al mandatului său va fi să ''unească şi să consolideze Europa''. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea) 

Citiţi şi:

* Noua Comisie Europeană îşi începe mandatul pe 1 decembrie şi nu duce lipsă de provocări