Comisia Europeană a amintit marţi Poloniei că mai are timp doar până la sfârşitul acestei zile să răspundă preocupărilor executivului comunitar privind reforma sistemului judiciar şi statul de drept, în timp ce guvernul de la Varşovia transmite că nu intenţionează să schimbe ceva în această reformă, informează agenţiile AFP şi Reuters.

''Astăzi este pentru Polonia data limită să răspundă recomandărilor noastre privind statul de drept'', a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, la încheierea unei reuniuni la Bruxelles cu miniştrii europeni de externe.

''Aşteptăm răspunsul lor cu nerăbdare'', a mai spus Timmermans, menţionând de asemenea că executivul comunitar nu consideră un răspuns corespunzător ''cartea albă'' pe care premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a prezentat-o pe 8 martie.

În acel document de aproape o sută de pagini guvernul de la Varşovia susţine că reformele ce fac obiectul criticilor sunt necesare pentru eficientizarea sistemului judiciar, nereformat de la căderea comunismului, şi că în elaborarea lor s-a avut în vedere ca magistraţii ''să se bucure de garanţii foarte puternice'' de independenţă, fiind menţionat de asemenea că respectivele reforme îşi regăsesc un corespondent inclusiv în sistemele judiciare ale unor state vest-europene.

Seria de schimbări în justiţie întreprinse de guvernul polonez după ce conservatorii partidului Lege şi Justiţie (PiS) au preluat puterea la finele anului 2015 a început cu o reformă a Tribunalului Constituţional, care s-a concretizat în principal prin înlocuirea judecătorilor pe care guvernul formaţiunii liberale Platforma Civică (PO) îi numise înaintea alegerilor, conservatorii afirmând că liberalii - actuala opoziţie - au încercat prin acele numiri să-şi asigure controlul respectivei instanţe în perspectiva pierderii alegerilor. Reforme adoptate mai recent vizează în special funcţionarea tribunalelor de drept comun, a Curţii Supreme şi a Consiliului Superior al Magistraturii.

Comisia Europeană consideră aceste măsuri o încercare de subordonare a puterii judiciare în faţa celei executive şi a activat pe 20 decembrie 2017 Articolul 7 din Tratatul UE, dând atunci Varşoviei un termen de trei luni să răspundă preocupărilor legate de situaţia statului de drept. În replică, guvernul polonez a acuzat oficialii europeni că evaluările lor pe tema reformei sistemului judiciar şi a statului de drept în Polonia sunt mai degrabă politice decât juridice.

În cazul în care Comisia Europeană nu va fi mulţumită de răspunsul primit, sau dacă nu va primi un răspuns, atunci ea ar putea cere statelor membre ale UE să ''constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă'' a statului de drept în Polonia. Pentru acest pas va fi nevoie de votul a 22 din cele 27 de state (fără Polonia). Eventuale sancţiuni, precum suspendarea dreptului de vot al Poloniei în Consiliul UE, nu vor putea interveni decât într-o fază ulterioară a procedurii şi cu condiţia unui vot unanim al celor 27, Ungaria anunţând deja că se va opune.

Într-o reacţie transmisă marţi printr-un comunicat, guvernul polonez a respins din nou criticile privind încălcarea statului de drept şi a reafirmat că nu va retrage legile contestate, declarându-se totodată disponibil să analizeze împreună cu Comisia Europeană rezultatele reformei sistemului judiciar.

Comisia Europeană a dat şi în decembrie 2016 guvernului de la Varşovia un termen de două luni pentru a răspunde preocupărilor legate de reforma Tribunalului Constituţional. Executivul polonez a răspuns în ultima zi a acelui termen respingând toate acuzaţiile. AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)