VIDEO INTERVIU Ambasadorul R. Moldova la București: Încercăm să fim cât mai atractivi pentru populația din Transnistria
Procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea soluționa definitiv și problema Transnistriei, susține noul ambasador al acestei țări în România, Mihai Mîțu.
Acesta a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că autoritățile de la Chișinău vor include populația din partea stângă a Nistrului în proiectele finanțate de Uniunea Europeană, astfel încât aceasta să resimtă beneficiile apartenenței la un stat european.
De asemenea, diplomatul moldovean a vorbit despre rolul cheie pe care România îl joacă în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE.
Pe de altă parte, Mihai Mîțu a făcut referire la rolul investitorilor români în economia din Republica Moldova, arătând că firmele cu capital românesc asigură peste 12.000 de locuri de muncă pe teritoriul moldovean.
AGERPRES: Domnule Mihai Mîțu, ați preluat funcția de ambasador al Republicii Moldova la București. Ce reprezintă această poziție pentru un diplomat de carieră, așa cum sunteți dumneavoastră?
Mihai Mîțu: În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru invitația de a discuta astăzi (n.r. - vineri), mai cu seamă într-o zi atât de importantă, care marchează Unirea Basarabiei cu România, un eveniment istoric de o importanță majoră. Cu această ocazie, aș vrea să aduc niște cuvinte de omagiu pentru toți cei care au stat la baza acestui act curajos, pentru toți artizanii acestui eveniment și încurajez mai cu seamă generația tânără să păstreze vie memoria acelor artizani care au realizat acest act de o importanță istorică majoră.
AGERPRES: Cât privește mandatul dumneavoastră ...
Mihai Mîțu: Cât privește mandatul meu, este un mandat foarte important, așa cum relațiile dintre Republica Moldova și România sunt foarte importante și la ora actuală au atins cote impresionante și acest lucru se datorează atât deschiderii autorităților din Republica Moldova, cât și a celor de la București. Sunt foarte ambițios în ceea ce privește realizările care au fost până acum și ceea ce urmează mai departe, consolidarea acestor relații și oportunitățile care sunt pe ambele maluri ale Prutului, pentru că suntem într-o perioadă destul de activă, noi ca și țară, implicați activ într-un proces de integrare europeană, pe de o parte, și România, care este partenerul nostru și cel mai important sprijin pentru noi în acest parcurs.

AGERPRES: Pe plan personal, acest mandat trebuie să se încheie cu un obiectiv pe care vi l-ați stabilit deja?
Mihai Mîțu: Da. Cel mai important aspect este ca acest mandat să se finalizeze odată cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cu acel obiectiv pe care mi l-am păstrat la nivel de țară, aderarea până în 2030, ceea ce ar reprezenta perioada exactă în care mandatul meu ar ajunge la final, iar dacă în perioada acestui mandat voi putea contribui - și aici pot să vă asigur că voi depune tot efortul necesar și diligența pentru a realiza acest obiectiv și a sprijini echipa din țară, care muncește foarte mult și asiduu la acest proces, să ne vedem cu toții în această mare familie.
AGERPRES: Ați avut deja o primă serie de întrevederi cu oficialii români. Cum ați găsit aceste relații bilaterale?
Mihai Mîțu: Într-adevăr, am avut niște întâlniri de curtoazie la început de mandat, care au fost foarte bune. Am fost primit cu foarte multă căldură și deschidere. Evident că avem, din start, trasate o serie de obiective pe care ni le-am propus, pe ambele sensuri. Cum am zis, avem foarte multe de făcut și timpul pe care îl avem rezervat pentru realizarea acestor obiective este foarte scurt. Prin urmare, am purces din prima zi la aceste întâlniri și activități care sper eu foarte mult să se materializeze și să se soldeze cu niște rezultate scontate.
AGERPRES: România joacă un rol important în procesul de aderare a Republicii Moldova la structurile europene.
Mihai Mîțu: Aveți dreptate când spuneți despre rolul pe care îl are România în acest proces. Este un rol cheie și ne bazăm pe sprijinul necondiționat al României atunci când vorbim despre reprezentarea Republicii Moldova la nivelul statelor membre UE, pentru că, prin intermediul României, vocea Republicii Moldova este auzită și acest lucru ne facilitează sau ne ajută să avansăm mai mult în acest proces, care este unul foarte complex. De curând, am obținut deschiderea negocierilor tehnice pe capitolele de negociere, ceea ce ne va oferi posibilitatea să avansăm mai rapid în acest proces, iar aici România, la fel, are un rol foarte important pentru că ne asigură și ne sprijină cu tot necesarul pe partea de expertiză și experiență, fapt care ne avantajează pe de-o parte și cu acest prilej aș vrea să aduc mulțumiri României pentru acest sprijin continuu.
AGERPRES: Există o cutumă între România și Republica Moldova. Periodic au loc ședințe de Guvern comune. S-a discutat în această etapă despre organizarea unei ședințe comune de Guvern?
Mihai Mîțu: Într-adevăr, la timpul trecut am avut o serie de ședințe care s-au desfășurat atât în România, cât și în Republica Moldova. La ora actuală, pe ordinea de zi a discuțiilor nu avem subiectul unei ședințe, însă acest lucru nu este exclus. Așa cum relațiile dintre autoritățile de la Chișinău și cele de la București sunt foarte strânse, evident că acest lucru ar putea să se producă într-o perioadă imediat următoare.
AGERPRES: Ar putea să apară piedici în procesul de aderare a Republicii Moldova la structurile europene?
Mihai Mîțu: Nu aș califica drept piedici, pentru că acum Republica Moldova a realizat și a înregistrat succese remarcabile în ceea ce privește recomandările care au fost trasate de către Comisia Europeană, în ceea ce privește avansarea pe negociere și deschiderea capitolelor de negociere. Prin urmare, aici este foarte important ca noi să ne facem temele și atât timp cât noi vom avansa pe acest parcurs, cred că vom reuși să ajungem la o finalitate.

AGERPRES: Reintegrarea Transnistriei în Republica Moldova pare a fi un proces anevoios. Ar putea să fie acesta un factor care să întârzie procesul de aderare?
Mihai Mîțu: Aveți dreptate atunci când spuneți că este un proces anevoios. Mai cu seamă este un proces de lungă durată. Ceea ce ne dorim și milităm noi ca și stat este să soluționăm acest proces pe cale pașnică și cu respectarea tuturor normelor ce țin de integritatea teritorială, de suveranitatea țării. Nu cred că putem vorbi despre careva blocaje în sensul procesului de aderare și neavând soluționată problema transnistreană. Cred că lucrurile trebuie să fie văzute într-o formă separată. Mai cu seamă, cred că, odată cu avansarea pe dimensiunea integrării europene, și problema transnistreană poate fi soluționată, pentru că implicarea activă la tot ceea ce înseamnă programe, proiecte finanțate la nivelul Uniunii Europene se orientează și către regiunea transnistreană, iar noi ceea ce facem este să încercăm să fim cât se poate de atractivi pentru populația din regiune, pentru a le arăta care sunt beneficiile unui stat european și acest lucru ar putea să contribuie pozitiv la soluționarea acestui conflict.
AGERPRES: Războiul din Ucraina declanșat de Federația Rusă ar putea să fie un factor accelerator pentru procesul de integrare europeană?
Mihai Mîțu: Cu siguranță este, pentru că Republica Moldova a depus cererea de aderare acum patru ani, odată cu declanșarea acestui război barbar în Ucraina și evident că accelerarea acestui proces se datorează și acestui factor, însă nu se pune problema că Republica Moldova încearcă să se eschiveze sau să găsească o scurtătură, o cale mai scurtă pentru a îndeplini toate criteriile necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. Evident că situația din regiune este o situație care vine la pachet cu o serie de complicații de ordin al securității și acest lucru trebuie soluționat.
AGERPRES: Și Republica Moldova este oarecum victima acestor războaie care se desfășoară în proximitate. Războiul hibrid este extrem de puternic prezent în Republica Moldova. Încercați să faceți față cu sprijinul României?
Mihai Mîțu: Bineînțeles. La ora actuală, Republica Moldova a reușit cu brio să facă față acestor atacuri care durează. Și aici, evident, sprijinul României a fost la fel de important pentru că am beneficiat de asistență în ceea ce privește expertiza în atacuri cibernetice și nu doar acest lucru. Este un proces care durează și evident că aici vom avea nevoie și în continuare de acest sprijin și de această susținere, pentru că Republica Moldova se află într-o zonă destul de complicată atât timp cât acest război nu ajunge, după cum vedem acum, la o finalitate, ceea ce ne dorim foarte mult să se întâmple.
AGERPRES: Este nevoie de o prezență mai puternică a investitorilor români pe piața moldovenească, o dezvoltare economică mai puternică între cele două state?
Mihai Mîțu: Bineînțeles. Una dintre prioritățile mandatului meu va fi consolidarea acestor capacități de atragere a investițiilor în Republica Moldova, pentru că Republica Moldova este o țară cu un potențial destul de mare și ceea ce vedem noi la ora actuală este că interesul din partea companiilor din România să vină pe piața din Republica Moldova este destul de activ și acest lucru trebuie să sporească în intensitate. Acum, România este cel mai mare investitor în Republica Moldova și noi avem cel mai mare schimb comercial - economic pe care îl avem cu România.
AGERPRES: Ar putea investitorii români, de stat sau privați, să preia niște puncte strategice ale economiei Republicii Moldova?
Mihai Mîțu: Acum nu știu dacă vorbim despre puncte strategice. Cu siguranță ar putea să se implice mai activ în dezvoltarea economiei țării. La ora actuală, grație acestui implicări economice, companiile române care investesc în Republica Moldova contribuie la oferirea locurilor de muncă. La ora actuală, cred că peste 12.000 de locuri de muncă sunt oferite grație prezenței investitorilor români în Republica Moldova, ceea ce este impresionant și, în același timp, deschide alte noi oportunități și pasează cumva o sarcină în plus pentru a promova și mai mult această destinație.

AGERPRES: Ministerul de Externe de la Chișinău s-a poziționat în favoarea retragerii din Comunitatea Statelor Independente. E o necesitate sau e o obligație impusă de europeni în acest proces?
Mihai Mîțu: Într-adevăr, Republica Moldova și-a început retragerea din această organizație cu mult timp înainte. Ceea ce vedem acum este, practic, o finalitate a unui proces început. Nu este o condiționalitate din partea Uniunii Europene. Mai degrabă este o decizie internă a statului și una asumată de altfel, care vine ca rezultat al examinării și stabilirii dacă aceste acorduri mai sunt fezabile și mai reprezintă un interes pentru Republica Moldova și cetățenii săi. Prin urmare, acest lucru, odată ce este depășit, aceste acorduri își pierd din utilitate. În schimb, există o serie de acorduri care sunt bilaterale în acest sens și acestea vor rămâne în vigoare.
AGERPRES: Au apărut în spațiul public moldovean discuții noi pe tema unionistă. Mai sunt ele de actualitate?
Mihai Mîțu: Tot ceea ce reprezintă subiectul unirii este un subiect care a tot fost perpetuat în spațiul public de-a lungul timpului. Acum am urmărit cu multă atenție modul în care au fost 'tirajate' unele declarații ale oficialilor din Republica Moldova. Acest lucru a fost spus într-un context care vizează niște riscuri de securitate. Evident că acțiunile sau determinarea pe care o are Republica Moldova este cea de integrare europeană și unirea se poate produce în mod iminent prin participarea țării sau prin acceptarea Republicii Moldova în marea familie a Uniunii Europene. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Lupașcu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Peiu: Fără alegeri anticipate, nu pot fi imaginate decât majorități pe termen scurt, cu obiective clare și puține
Criza politică este mult mai amplă decât a anticipat-o cineva și va rămâne până în 2028 sau până la alegerile anticipate, care sunt mai aproape ca oricând, a transmis liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. El spune că politica românească are nevoie de limpezime, de profunzime și de onestitate. ''
Bolojan: România are nevoie urgent de un Guvern cu puteri depline; PNL este pregătit să contribuie la o soluție
România are nevoie urgent de un Guvern cu puteri depline, a declarat marți președintele PNL, Ilie Bolojan, premier interimar. El a transmis un mesaj, după respingerea de către Parlament a învestirii Guvernului Veștea, în care arată că ce se construiește fără principii, fără seriozitate și fără onestitate nu poate rezista. '
Fifor (PSD): PNL-USR-UDMR și AUR au demonstrat că împărtășesc aceeași agendă - puterea cu orice preț
Deputatul PSD Mihai Fifor a declarat, marți, în contextul respingerii de către Parlament a învestirii Guvernului Veștea, că PNL - USR - UDMR și AUR au demonstrat, ''fără echivoc''
Sighiartău: Ne dorim să avem cât mai repede un guvern; președintele trebuie să fie într-adevăr un mediator
România are nevoie de un guvern și președintele trebuie să fie într-adevăr un mediator, să organizeze consultări cu partidele și să vină cu o soluție rațională, a declarat, luni, secretarul general al PNL Robert Sighiartău. 'Cred că România are nevoie de un guvern și cred că președintele României trebuie să fie &ici
Sighiartău despre contestatarii din partid: PNL nu îi mai dorește pe acești oameni, au trădat încrederea alegătorilor
PNL nu îi mai dorește pe cei care au trădat încrederea alegătorilor și au susținut sau au făcut parte din Guvernul propus de Adrian Veștea, iar în următoarele zile vor fi luate 'toate deciziile care se cuvin', dar, până atunci, ar fi 'onorabil' să-și dea demisia, a declarat, luni, secretarul general al PNL Robert Sighiartău.
Sighiartău: Guvernul trădării a căzut; PNL cere președintelui să convoace consultările conform Constituției
Guvernul 'trădării' a căzut, iar PNL cere președintelui Nicușor Dan să convoace consultările conform Constituției, a declarat, luni seară, secretarul general al partidului, Robert Sighiartău. 'Guvernul trădării a căzut. Nu poți construi pe trădare și pe corupție morală. Au fost 48 de zile pierdute pentru România și pentru români, au fos
Grindeanu spune că Nicușor Dan va face destul de repede consultări pentru desemnarea unui nou premier
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni seară, după votul Parlamentului de respingere a învestirii guvernului Adrian Veștea, că se așteaptă ca în următoarele zile președintele Nicușor Dan să cheme
Motreanu: Sprijinul pentru un guvern - negociat printr-o înțelegere scrisă, bazată pe principii, nu pe negocieri pe picior
Prim-vicepreședintele PNL, Dan Motreanu, afirmă că sprijinul pentru învestirea unui guvern poate fi negociat doar transparent, prin noi consultări convocate de șeful statului și printr-o înțelegere scrisă, bazată pe principii, 'nu pe negocieri făcute pe picior'. 'Guvernul trădătorilor nu a obținut votul Parlamentului ni
UPDATE Veștea: Am venit în acest proiect cu bune intenții; îmi pare rău că nu s-a putut materializa
Premierul desemnat, Adrian Veștea, a afirmat, luni seară, că a tratat cu responsabilitate formarea Guvernului, punctând că a venit în acest proiect cu bune intenții, răspunzând unei provocări. 'Am venit în acest proiect cu bune intenții, dintr-o funcție aleasă pe care mi-am câștigat-o în urma unui vot un
Veștea, după ce Guvernul a picat în Parlament: Votul nu a fost cel pe care l-am sperat pentru România
Premierul desemnat Adrian Veștea a declarat, luni, după ce Guvernul propus de el a picat în Parlament, că votul nu a fost cel pe care l-a sperat pentru România, dar îl respectă.
Fritz: Avem nevoie urgent de consultări transparente; USR e gata să facă echipă într-un guvern minoritar
Președintele USR, Dominic Fritz, transmite că este nevoie urgent de consultări 'transparente', după ce Guvernul Veștea nu a întrunit votul majorității parlamentare. El reiterează că
Parlament - învestire/Guvernul Veștea - respins de Parlament
Guvernul Adrian Veștea a fost respins, luni, de Parlament, cu 189 de voturi 'pentru' și 23 de voturi împotrivă. Au fost 212 de voturi exprimate. Votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului a fost secret cu bile. Pentru ca Guvernul să fi
Parlament - învestire Guvern/ S-a încheiat votul pentru Cabinetul propus de Adrian Veștea
Deputații și senatorii au finalizat, luni, votul din plenul comun al Parlamentului, reunit pentru învestirea Guvernului Adrian Veștea. Miniștrii propuși de Veștea au fost audiați luni de comisiile de specialitate ale Parlamentului. Votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra programului și a &i
Paul Stănescu spune că următorul premier propus ar trebui să fie de la PSD
Senatorul PSD Paul Stănescu, fost secretar general al partidului, a declarat luni că, în cazul în care Guvernul Adrian Veștea nu va trece de votul Parlamentului, următorul premier desemn
Parlament - învestire Guvern/Robert Alecu (neafiliat): Votul meu va fi împotrivă; singura soluție - întoarcerea la alegeri anticipate
Deputatul neafiliat Robert Alecu a declarat luni, în plenul Parlamentului, că nu va vota noul Guvern și că singura soluție onestă rămâne întoarcerea la alegeri anticipate. 'Astăzi ni se cere să acordăm un cec în alb, un cec pe care în cele din urmă îl vor plăti tot românii. Iar eu nu voi gira acest











