VIDEO INTERVIU Ambasadorul R. Moldova la București: Încercăm să fim cât mai atractivi pentru populația din Transnistria
Procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea soluționa definitiv și problema Transnistriei, susține noul ambasador al acestei țări în România, Mihai Mîțu.
Acesta a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că autoritățile de la Chișinău vor include populația din partea stângă a Nistrului în proiectele finanțate de Uniunea Europeană, astfel încât aceasta să resimtă beneficiile apartenenței la un stat european.
De asemenea, diplomatul moldovean a vorbit despre rolul cheie pe care România îl joacă în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE.
Pe de altă parte, Mihai Mîțu a făcut referire la rolul investitorilor români în economia din Republica Moldova, arătând că firmele cu capital românesc asigură peste 12.000 de locuri de muncă pe teritoriul moldovean.
AGERPRES: Domnule Mihai Mîțu, ați preluat funcția de ambasador al Republicii Moldova la București. Ce reprezintă această poziție pentru un diplomat de carieră, așa cum sunteți dumneavoastră?
Mihai Mîțu: În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru invitația de a discuta astăzi (n.r. - vineri), mai cu seamă într-o zi atât de importantă, care marchează Unirea Basarabiei cu România, un eveniment istoric de o importanță majoră. Cu această ocazie, aș vrea să aduc niște cuvinte de omagiu pentru toți cei care au stat la baza acestui act curajos, pentru toți artizanii acestui eveniment și încurajez mai cu seamă generația tânără să păstreze vie memoria acelor artizani care au realizat acest act de o importanță istorică majoră.
AGERPRES: Cât privește mandatul dumneavoastră ...
Mihai Mîțu: Cât privește mandatul meu, este un mandat foarte important, așa cum relațiile dintre Republica Moldova și România sunt foarte importante și la ora actuală au atins cote impresionante și acest lucru se datorează atât deschiderii autorităților din Republica Moldova, cât și a celor de la București. Sunt foarte ambițios în ceea ce privește realizările care au fost până acum și ceea ce urmează mai departe, consolidarea acestor relații și oportunitățile care sunt pe ambele maluri ale Prutului, pentru că suntem într-o perioadă destul de activă, noi ca și țară, implicați activ într-un proces de integrare europeană, pe de o parte, și România, care este partenerul nostru și cel mai important sprijin pentru noi în acest parcurs.

AGERPRES: Pe plan personal, acest mandat trebuie să se încheie cu un obiectiv pe care vi l-ați stabilit deja?
Mihai Mîțu: Da. Cel mai important aspect este ca acest mandat să se finalizeze odată cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cu acel obiectiv pe care mi l-am păstrat la nivel de țară, aderarea până în 2030, ceea ce ar reprezenta perioada exactă în care mandatul meu ar ajunge la final, iar dacă în perioada acestui mandat voi putea contribui - și aici pot să vă asigur că voi depune tot efortul necesar și diligența pentru a realiza acest obiectiv și a sprijini echipa din țară, care muncește foarte mult și asiduu la acest proces, să ne vedem cu toții în această mare familie.
AGERPRES: Ați avut deja o primă serie de întrevederi cu oficialii români. Cum ați găsit aceste relații bilaterale?
Mihai Mîțu: Într-adevăr, am avut niște întâlniri de curtoazie la început de mandat, care au fost foarte bune. Am fost primit cu foarte multă căldură și deschidere. Evident că avem, din start, trasate o serie de obiective pe care ni le-am propus, pe ambele sensuri. Cum am zis, avem foarte multe de făcut și timpul pe care îl avem rezervat pentru realizarea acestor obiective este foarte scurt. Prin urmare, am purces din prima zi la aceste întâlniri și activități care sper eu foarte mult să se materializeze și să se soldeze cu niște rezultate scontate.
AGERPRES: România joacă un rol important în procesul de aderare a Republicii Moldova la structurile europene.
Mihai Mîțu: Aveți dreptate când spuneți despre rolul pe care îl are România în acest proces. Este un rol cheie și ne bazăm pe sprijinul necondiționat al României atunci când vorbim despre reprezentarea Republicii Moldova la nivelul statelor membre UE, pentru că, prin intermediul României, vocea Republicii Moldova este auzită și acest lucru ne facilitează sau ne ajută să avansăm mai mult în acest proces, care este unul foarte complex. De curând, am obținut deschiderea negocierilor tehnice pe capitolele de negociere, ceea ce ne va oferi posibilitatea să avansăm mai rapid în acest proces, iar aici România, la fel, are un rol foarte important pentru că ne asigură și ne sprijină cu tot necesarul pe partea de expertiză și experiență, fapt care ne avantajează pe de-o parte și cu acest prilej aș vrea să aduc mulțumiri României pentru acest sprijin continuu.
AGERPRES: Există o cutumă între România și Republica Moldova. Periodic au loc ședințe de Guvern comune. S-a discutat în această etapă despre organizarea unei ședințe comune de Guvern?
Mihai Mîțu: Într-adevăr, la timpul trecut am avut o serie de ședințe care s-au desfășurat atât în România, cât și în Republica Moldova. La ora actuală, pe ordinea de zi a discuțiilor nu avem subiectul unei ședințe, însă acest lucru nu este exclus. Așa cum relațiile dintre autoritățile de la Chișinău și cele de la București sunt foarte strânse, evident că acest lucru ar putea să se producă într-o perioadă imediat următoare.
AGERPRES: Ar putea să apară piedici în procesul de aderare a Republicii Moldova la structurile europene?
Mihai Mîțu: Nu aș califica drept piedici, pentru că acum Republica Moldova a realizat și a înregistrat succese remarcabile în ceea ce privește recomandările care au fost trasate de către Comisia Europeană, în ceea ce privește avansarea pe negociere și deschiderea capitolelor de negociere. Prin urmare, aici este foarte important ca noi să ne facem temele și atât timp cât noi vom avansa pe acest parcurs, cred că vom reuși să ajungem la o finalitate.

AGERPRES: Reintegrarea Transnistriei în Republica Moldova pare a fi un proces anevoios. Ar putea să fie acesta un factor care să întârzie procesul de aderare?
Mihai Mîțu: Aveți dreptate atunci când spuneți că este un proces anevoios. Mai cu seamă este un proces de lungă durată. Ceea ce ne dorim și milităm noi ca și stat este să soluționăm acest proces pe cale pașnică și cu respectarea tuturor normelor ce țin de integritatea teritorială, de suveranitatea țării. Nu cred că putem vorbi despre careva blocaje în sensul procesului de aderare și neavând soluționată problema transnistreană. Cred că lucrurile trebuie să fie văzute într-o formă separată. Mai cu seamă, cred că, odată cu avansarea pe dimensiunea integrării europene, și problema transnistreană poate fi soluționată, pentru că implicarea activă la tot ceea ce înseamnă programe, proiecte finanțate la nivelul Uniunii Europene se orientează și către regiunea transnistreană, iar noi ceea ce facem este să încercăm să fim cât se poate de atractivi pentru populația din regiune, pentru a le arăta care sunt beneficiile unui stat european și acest lucru ar putea să contribuie pozitiv la soluționarea acestui conflict.
AGERPRES: Războiul din Ucraina declanșat de Federația Rusă ar putea să fie un factor accelerator pentru procesul de integrare europeană?
Mihai Mîțu: Cu siguranță este, pentru că Republica Moldova a depus cererea de aderare acum patru ani, odată cu declanșarea acestui război barbar în Ucraina și evident că accelerarea acestui proces se datorează și acestui factor, însă nu se pune problema că Republica Moldova încearcă să se eschiveze sau să găsească o scurtătură, o cale mai scurtă pentru a îndeplini toate criteriile necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. Evident că situația din regiune este o situație care vine la pachet cu o serie de complicații de ordin al securității și acest lucru trebuie soluționat.
AGERPRES: Și Republica Moldova este oarecum victima acestor războaie care se desfășoară în proximitate. Războiul hibrid este extrem de puternic prezent în Republica Moldova. Încercați să faceți față cu sprijinul României?
Mihai Mîțu: Bineînțeles. La ora actuală, Republica Moldova a reușit cu brio să facă față acestor atacuri care durează. Și aici, evident, sprijinul României a fost la fel de important pentru că am beneficiat de asistență în ceea ce privește expertiza în atacuri cibernetice și nu doar acest lucru. Este un proces care durează și evident că aici vom avea nevoie și în continuare de acest sprijin și de această susținere, pentru că Republica Moldova se află într-o zonă destul de complicată atât timp cât acest război nu ajunge, după cum vedem acum, la o finalitate, ceea ce ne dorim foarte mult să se întâmple.
AGERPRES: Este nevoie de o prezență mai puternică a investitorilor români pe piața moldovenească, o dezvoltare economică mai puternică între cele două state?
Mihai Mîțu: Bineînțeles. Una dintre prioritățile mandatului meu va fi consolidarea acestor capacități de atragere a investițiilor în Republica Moldova, pentru că Republica Moldova este o țară cu un potențial destul de mare și ceea ce vedem noi la ora actuală este că interesul din partea companiilor din România să vină pe piața din Republica Moldova este destul de activ și acest lucru trebuie să sporească în intensitate. Acum, România este cel mai mare investitor în Republica Moldova și noi avem cel mai mare schimb comercial - economic pe care îl avem cu România.
AGERPRES: Ar putea investitorii români, de stat sau privați, să preia niște puncte strategice ale economiei Republicii Moldova?
Mihai Mîțu: Acum nu știu dacă vorbim despre puncte strategice. Cu siguranță ar putea să se implice mai activ în dezvoltarea economiei țării. La ora actuală, grație acestui implicări economice, companiile române care investesc în Republica Moldova contribuie la oferirea locurilor de muncă. La ora actuală, cred că peste 12.000 de locuri de muncă sunt oferite grație prezenței investitorilor români în Republica Moldova, ceea ce este impresionant și, în același timp, deschide alte noi oportunități și pasează cumva o sarcină în plus pentru a promova și mai mult această destinație.

AGERPRES: Ministerul de Externe de la Chișinău s-a poziționat în favoarea retragerii din Comunitatea Statelor Independente. E o necesitate sau e o obligație impusă de europeni în acest proces?
Mihai Mîțu: Într-adevăr, Republica Moldova și-a început retragerea din această organizație cu mult timp înainte. Ceea ce vedem acum este, practic, o finalitate a unui proces început. Nu este o condiționalitate din partea Uniunii Europene. Mai degrabă este o decizie internă a statului și una asumată de altfel, care vine ca rezultat al examinării și stabilirii dacă aceste acorduri mai sunt fezabile și mai reprezintă un interes pentru Republica Moldova și cetățenii săi. Prin urmare, acest lucru, odată ce este depășit, aceste acorduri își pierd din utilitate. În schimb, există o serie de acorduri care sunt bilaterale în acest sens și acestea vor rămâne în vigoare.
AGERPRES: Au apărut în spațiul public moldovean discuții noi pe tema unionistă. Mai sunt ele de actualitate?
Mihai Mîțu: Tot ceea ce reprezintă subiectul unirii este un subiect care a tot fost perpetuat în spațiul public de-a lungul timpului. Acum am urmărit cu multă atenție modul în care au fost 'tirajate' unele declarații ale oficialilor din Republica Moldova. Acest lucru a fost spus într-un context care vizează niște riscuri de securitate. Evident că acțiunile sau determinarea pe care o are Republica Moldova este cea de integrare europeană și unirea se poate produce în mod iminent prin participarea țării sau prin acceptarea Republicii Moldova în marea familie a Uniunii Europene. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Lupașcu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bolojan: Demisia unui premier sau a unor miniștri dintr-un guvern demis nu ar face decât să accentueze criza
Demisia unui premier sau a unor miniștri dintr-un guvern demis nu ar face decât să accentueze criza și să blocheze activitățile guvernamentale curente, consideră prim-ministrul interimar Ilie Bolojan. Acesta a anunțat, într-o
Alexandru Rogobete: Dezechilibru major în finanțarea spitalelor; de la 1 octombrie, ambulanțele rămân fără combustibil
Sistemul de finanțare a spitalelor, în special unitățile de primiri urgențe, se confruntă cu un dezechilibru major, existând riscul ca de la 1 octombrie ambulanțele să rămână fără bani pentru combustibil, a atras atenția, sâmbătă, la Deva, fostul ministru al Sănătății, deputatul PSD Alexandru Rogobete. 'Situația est
Cioloș: Mă angajez să fac publice cheltuielile pentru susținerea campaniei pentru funcția de secretar general al Francofoniei
Fostul premier Dacian Cioloș, candidatul României pentru funcția de secretar general al Francofoniei, anunță că va face publice cheltuielile pentru campania diplomatică privind susținerea acestei candidaturii. Potrivit acestuia, campania diplomatică dusă de România în acest sens urmărește promovarea obiectivelor strategice al
Țoiu: Cei 77 de noi membri ai corpului diplomatic au promovat cel mai competitiv și complex proces de selecție
Cei 77 de noi membri ai Corpului Diplomatic și Consular al României au depus jurământul după ce au promovat cel mai competitiv și complex proces de selecție organizat de instituție în ultimul deceniu, a transmis, vineri, ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Potrivit acesteia, citată într-un comunicat transmis de MAE, pr
Bolojan - mesaj cu ocazia sărbătorii Roș Hașana: Trebuie să combatem antisemitismul și discriminarea
Comunitatea evreiască este o parte importantă din istoria și din România de astăzi, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan, care a transmis vineri un mesaj cu ocazia sărbătorii Roș Hașana. Potrivit acestuia, generații de români de origine evreiască au contribuit la dezvoltarea țării noastre în cultură, știință, medicină sau economie.
9/11 - 25 de ani/Geoană: 11 septembrie a schimbat America; la 25 de ani distanță, trăim din nou vremuri de profundă transformare
Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO, spune că 11 septembrie a schimbat America, a schimbat felul în care americanii privesc lumea, securitatea și propria lor vulnerabilitate. El transmite că, în fața marilor amenințări, solidaritatea dintre aliați nu este un concept abstract, este o necesitate. ''11 septembri
Nicușor Dan, discuție cu președintele Eurogrupului: România susține un buget european ambițios
Președintele Nicușor Dan i-a transmis președintelui Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, pe care l-a primit vineri la Palatul Cotroceni, că România susține un buget european ambițios. 'Am avut astăzi o discuție cu Președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, despre viitorul buget al Uniunii Europene. România susține un buget european ambițio
Consulatul General al României de la Cape Town devine consulat
Președintele Nicușor Dan a semnat vineri decretul privind schimbarea rangului Consulatului general al României la Cape Town, Africa de Sud, de la consulat general la cel de consulat. România este reprezentată în Africa de Sud de către ambasadă și de către consulat. Ambasada are sediul în Pretoria și ambasadoarea Monica-Ce
Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, primită de Patriarhul Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a primit vineri, la Reședința Patriarhală, vizita oficială a vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, împreună cu o delegație, în cadrul întâlnirii fiind evidențiată necesitatea unei cooperări mai intense între Biserica Ortodoxă și Comisia Europeană pe subiecte &ic
General-locotenentul Mihai Benone-Gabriel Duduc a fost trecut în rezervă
Președintele Nicușor Dan a semnat vineri decretul privind trecerea în rezervă a general-locotenentului cu trei stele Mihai Benone-Gabriel Duduc, din cadrul Ministerul Afacerilor Interne, începând de duminică. Acesta a fost înaintat în grad în 2024 de către președintele Klaus Iohannis. Potrivit CV-ului său publ
Cătălin Drulă: Guvernul tehnocrat este o iluzie care nu rezolvă nimic în acest moment
Deputatul Cătălin Drulă, fost președinte al USR, apreciază că Guvernul tehnocrat este o 'iluzie care nu rezolvă nimic în acest moment'. În cazul în care nu se poate coagula o majoritate, soluția crizei politice o reprezintă alegerile anticipate, scrie Cătălin Drulă, vineri, pe pagina sa de
Csoma Botond spune că variantele viabile ar fi un Guvern PNL-UDMR-USR votat de PSD sau unul minoritar PSD
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, purtător de cuvânt al formațiunii, a afirmat vineri că variantele viabile ar fi un Guvern PNL-UDMR-USR votat de PSD sau un Guvern minoritar PSD, în ambele cazuri nemaifiind nevoie de voturile 'extremiștilor'. Întrebat la RFI cum comentează declarația premierului interimar, Ilie Bolojan, care a p
Guvern: România urmează să operaționalizeze până în 2050 un depozit geologic de adâncime pentru deșeurile radioactive
Guvernul a aprobat, vineri, un memorandum prin care își asumă un calendar de măsuri pentru alinierea proiectelor nucleare strategice ale țării la cerințele europene de sustenabilitate. Un element important îl reprezintă gestionarea în condiții de siguranță a combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive, inclusiv existența unui dep
Grindeanu: Dintr-o dată Ilie Bolojan a realizat că vrea un guvern tehnocrat, PSD nu susține acest scenariu
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat vineri, la Constanța, că speră ca în zilele următoare să se găsească o soluție astfel încât țara să aibă un guvern cu puteri depline și a subliniat că PSD nu susține un guvern tehnocrat. 'Am văzut aseară și am spus și în intervenția mea de aici, de mai devreme, că, dintr-o dată Ilie Bolo
Turcan: Solicit Comisiei de învățământ să pună pe ordinea de zi proiectul privind interzicerea telefoanelor în școli
Deputata PNL Raluca Turcan solicită Comisiei de învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee pentru a fi adoptat rapid. 'Solicit Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefo






