VIDEO INTERVIU Ambasadorul R. Moldova la București: Încercăm să fim cât mai atractivi pentru populația din Transnistria
Procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea soluționa definitiv și problema Transnistriei, susține noul ambasador al acestei țări în România, Mihai Mîțu.
Acesta a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că autoritățile de la Chișinău vor include populația din partea stângă a Nistrului în proiectele finanțate de Uniunea Europeană, astfel încât aceasta să resimtă beneficiile apartenenței la un stat european.
De asemenea, diplomatul moldovean a vorbit despre rolul cheie pe care România îl joacă în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE.
Pe de altă parte, Mihai Mîțu a făcut referire la rolul investitorilor români în economia din Republica Moldova, arătând că firmele cu capital românesc asigură peste 12.000 de locuri de muncă pe teritoriul moldovean.
AGERPRES: Domnule Mihai Mîțu, ați preluat funcția de ambasador al Republicii Moldova la București. Ce reprezintă această poziție pentru un diplomat de carieră, așa cum sunteți dumneavoastră?
Mihai Mîțu: În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru invitația de a discuta astăzi (n.r. - vineri), mai cu seamă într-o zi atât de importantă, care marchează Unirea Basarabiei cu România, un eveniment istoric de o importanță majoră. Cu această ocazie, aș vrea să aduc niște cuvinte de omagiu pentru toți cei care au stat la baza acestui act curajos, pentru toți artizanii acestui eveniment și încurajez mai cu seamă generația tânără să păstreze vie memoria acelor artizani care au realizat acest act de o importanță istorică majoră.
AGERPRES: Cât privește mandatul dumneavoastră ...
Mihai Mîțu: Cât privește mandatul meu, este un mandat foarte important, așa cum relațiile dintre Republica Moldova și România sunt foarte importante și la ora actuală au atins cote impresionante și acest lucru se datorează atât deschiderii autorităților din Republica Moldova, cât și a celor de la București. Sunt foarte ambițios în ceea ce privește realizările care au fost până acum și ceea ce urmează mai departe, consolidarea acestor relații și oportunitățile care sunt pe ambele maluri ale Prutului, pentru că suntem într-o perioadă destul de activă, noi ca și țară, implicați activ într-un proces de integrare europeană, pe de o parte, și România, care este partenerul nostru și cel mai important sprijin pentru noi în acest parcurs.

AGERPRES: Pe plan personal, acest mandat trebuie să se încheie cu un obiectiv pe care vi l-ați stabilit deja?
Mihai Mîțu: Da. Cel mai important aspect este ca acest mandat să se finalizeze odată cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cu acel obiectiv pe care mi l-am păstrat la nivel de țară, aderarea până în 2030, ceea ce ar reprezenta perioada exactă în care mandatul meu ar ajunge la final, iar dacă în perioada acestui mandat voi putea contribui - și aici pot să vă asigur că voi depune tot efortul necesar și diligența pentru a realiza acest obiectiv și a sprijini echipa din țară, care muncește foarte mult și asiduu la acest proces, să ne vedem cu toții în această mare familie.
AGERPRES: Ați avut deja o primă serie de întrevederi cu oficialii români. Cum ați găsit aceste relații bilaterale?
Mihai Mîțu: Într-adevăr, am avut niște întâlniri de curtoazie la început de mandat, care au fost foarte bune. Am fost primit cu foarte multă căldură și deschidere. Evident că avem, din start, trasate o serie de obiective pe care ni le-am propus, pe ambele sensuri. Cum am zis, avem foarte multe de făcut și timpul pe care îl avem rezervat pentru realizarea acestor obiective este foarte scurt. Prin urmare, am purces din prima zi la aceste întâlniri și activități care sper eu foarte mult să se materializeze și să se soldeze cu niște rezultate scontate.
AGERPRES: România joacă un rol important în procesul de aderare a Republicii Moldova la structurile europene.
Mihai Mîțu: Aveți dreptate când spuneți despre rolul pe care îl are România în acest proces. Este un rol cheie și ne bazăm pe sprijinul necondiționat al României atunci când vorbim despre reprezentarea Republicii Moldova la nivelul statelor membre UE, pentru că, prin intermediul României, vocea Republicii Moldova este auzită și acest lucru ne facilitează sau ne ajută să avansăm mai mult în acest proces, care este unul foarte complex. De curând, am obținut deschiderea negocierilor tehnice pe capitolele de negociere, ceea ce ne va oferi posibilitatea să avansăm mai rapid în acest proces, iar aici România, la fel, are un rol foarte important pentru că ne asigură și ne sprijină cu tot necesarul pe partea de expertiză și experiență, fapt care ne avantajează pe de-o parte și cu acest prilej aș vrea să aduc mulțumiri României pentru acest sprijin continuu.
AGERPRES: Există o cutumă între România și Republica Moldova. Periodic au loc ședințe de Guvern comune. S-a discutat în această etapă despre organizarea unei ședințe comune de Guvern?
Mihai Mîțu: Într-adevăr, la timpul trecut am avut o serie de ședințe care s-au desfășurat atât în România, cât și în Republica Moldova. La ora actuală, pe ordinea de zi a discuțiilor nu avem subiectul unei ședințe, însă acest lucru nu este exclus. Așa cum relațiile dintre autoritățile de la Chișinău și cele de la București sunt foarte strânse, evident că acest lucru ar putea să se producă într-o perioadă imediat următoare.
AGERPRES: Ar putea să apară piedici în procesul de aderare a Republicii Moldova la structurile europene?
Mihai Mîțu: Nu aș califica drept piedici, pentru că acum Republica Moldova a realizat și a înregistrat succese remarcabile în ceea ce privește recomandările care au fost trasate de către Comisia Europeană, în ceea ce privește avansarea pe negociere și deschiderea capitolelor de negociere. Prin urmare, aici este foarte important ca noi să ne facem temele și atât timp cât noi vom avansa pe acest parcurs, cred că vom reuși să ajungem la o finalitate.

AGERPRES: Reintegrarea Transnistriei în Republica Moldova pare a fi un proces anevoios. Ar putea să fie acesta un factor care să întârzie procesul de aderare?
Mihai Mîțu: Aveți dreptate atunci când spuneți că este un proces anevoios. Mai cu seamă este un proces de lungă durată. Ceea ce ne dorim și milităm noi ca și stat este să soluționăm acest proces pe cale pașnică și cu respectarea tuturor normelor ce țin de integritatea teritorială, de suveranitatea țării. Nu cred că putem vorbi despre careva blocaje în sensul procesului de aderare și neavând soluționată problema transnistreană. Cred că lucrurile trebuie să fie văzute într-o formă separată. Mai cu seamă, cred că, odată cu avansarea pe dimensiunea integrării europene, și problema transnistreană poate fi soluționată, pentru că implicarea activă la tot ceea ce înseamnă programe, proiecte finanțate la nivelul Uniunii Europene se orientează și către regiunea transnistreană, iar noi ceea ce facem este să încercăm să fim cât se poate de atractivi pentru populația din regiune, pentru a le arăta care sunt beneficiile unui stat european și acest lucru ar putea să contribuie pozitiv la soluționarea acestui conflict.
AGERPRES: Războiul din Ucraina declanșat de Federația Rusă ar putea să fie un factor accelerator pentru procesul de integrare europeană?
Mihai Mîțu: Cu siguranță este, pentru că Republica Moldova a depus cererea de aderare acum patru ani, odată cu declanșarea acestui război barbar în Ucraina și evident că accelerarea acestui proces se datorează și acestui factor, însă nu se pune problema că Republica Moldova încearcă să se eschiveze sau să găsească o scurtătură, o cale mai scurtă pentru a îndeplini toate criteriile necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. Evident că situația din regiune este o situație care vine la pachet cu o serie de complicații de ordin al securității și acest lucru trebuie soluționat.
AGERPRES: Și Republica Moldova este oarecum victima acestor războaie care se desfășoară în proximitate. Războiul hibrid este extrem de puternic prezent în Republica Moldova. Încercați să faceți față cu sprijinul României?
Mihai Mîțu: Bineînțeles. La ora actuală, Republica Moldova a reușit cu brio să facă față acestor atacuri care durează. Și aici, evident, sprijinul României a fost la fel de important pentru că am beneficiat de asistență în ceea ce privește expertiza în atacuri cibernetice și nu doar acest lucru. Este un proces care durează și evident că aici vom avea nevoie și în continuare de acest sprijin și de această susținere, pentru că Republica Moldova se află într-o zonă destul de complicată atât timp cât acest război nu ajunge, după cum vedem acum, la o finalitate, ceea ce ne dorim foarte mult să se întâmple.
AGERPRES: Este nevoie de o prezență mai puternică a investitorilor români pe piața moldovenească, o dezvoltare economică mai puternică între cele două state?
Mihai Mîțu: Bineînțeles. Una dintre prioritățile mandatului meu va fi consolidarea acestor capacități de atragere a investițiilor în Republica Moldova, pentru că Republica Moldova este o țară cu un potențial destul de mare și ceea ce vedem noi la ora actuală este că interesul din partea companiilor din România să vină pe piața din Republica Moldova este destul de activ și acest lucru trebuie să sporească în intensitate. Acum, România este cel mai mare investitor în Republica Moldova și noi avem cel mai mare schimb comercial - economic pe care îl avem cu România.
AGERPRES: Ar putea investitorii români, de stat sau privați, să preia niște puncte strategice ale economiei Republicii Moldova?
Mihai Mîțu: Acum nu știu dacă vorbim despre puncte strategice. Cu siguranță ar putea să se implice mai activ în dezvoltarea economiei țării. La ora actuală, grație acestui implicări economice, companiile române care investesc în Republica Moldova contribuie la oferirea locurilor de muncă. La ora actuală, cred că peste 12.000 de locuri de muncă sunt oferite grație prezenței investitorilor români în Republica Moldova, ceea ce este impresionant și, în același timp, deschide alte noi oportunități și pasează cumva o sarcină în plus pentru a promova și mai mult această destinație.

AGERPRES: Ministerul de Externe de la Chișinău s-a poziționat în favoarea retragerii din Comunitatea Statelor Independente. E o necesitate sau e o obligație impusă de europeni în acest proces?
Mihai Mîțu: Într-adevăr, Republica Moldova și-a început retragerea din această organizație cu mult timp înainte. Ceea ce vedem acum este, practic, o finalitate a unui proces început. Nu este o condiționalitate din partea Uniunii Europene. Mai degrabă este o decizie internă a statului și una asumată de altfel, care vine ca rezultat al examinării și stabilirii dacă aceste acorduri mai sunt fezabile și mai reprezintă un interes pentru Republica Moldova și cetățenii săi. Prin urmare, acest lucru, odată ce este depășit, aceste acorduri își pierd din utilitate. În schimb, există o serie de acorduri care sunt bilaterale în acest sens și acestea vor rămâne în vigoare.
AGERPRES: Au apărut în spațiul public moldovean discuții noi pe tema unionistă. Mai sunt ele de actualitate?
Mihai Mîțu: Tot ceea ce reprezintă subiectul unirii este un subiect care a tot fost perpetuat în spațiul public de-a lungul timpului. Acum am urmărit cu multă atenție modul în care au fost 'tirajate' unele declarații ale oficialilor din Republica Moldova. Acest lucru a fost spus într-un context care vizează niște riscuri de securitate. Evident că acțiunile sau determinarea pe care o are Republica Moldova este cea de integrare europeană și unirea se poate produce în mod iminent prin participarea țării sau prin acceptarea Republicii Moldova în marea familie a Uniunii Europene. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Lupașcu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Summit B9/Zelenski: În timpul întâlnirii noastre de acum, Rusia a atacat din nou masiv Ucraina
Rusia a atacat din nou 'masiv' Ucraina în timpul desfășurării Summitului Formatului București 9, a informat, miercuri, președintele țării vecine, Volodimir Zelenski, care participă la reuniunea de la Palatul Cotroceni. 'În timpul întâlnirii noastre de acum, Rusia a atacat din nou masiv Ucraina, în dife
Grindeanu: Bolojan lasă în urmă un 'deșert economic'; regretăm că nu l-am oprit mai devreme
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că regretă faptul că nu a acționat mai repede pentru a opri 'managementul prost' al premierului Ilie Bolojan, susținând că acesta din urmă a generat un 'deșert economic' și că trebuie să părăsească imediat funcția. Grindeanu a afirmat, după ședința Biroului Permanent
Premierul Bolojan - întrevedere cu președintele CEDO; a fost abordată situația cauzelor împotriva României
Premierul interimar Ilie Bolojan a avut miercuri, la Palatul Victoria, o întrevedere cu președintele Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Mattias Guyomar, aflat în vizită la București, cu care a discutat despre cauzele împotriva României, aflate în scădere 'semnificativă'. La întâlnire
Turcan: Nu cred că există acum riscul de a se rupe o parte din PNL
Deputatul PNL Raluca Turcan a declarat miercuri că nu crede că există acum riscul scindării PNL. 'Nu există acest risc acum, dar în același timp sunt un om politic cu experiență și am parcurs etape în care partidele s-au separat, dar am prins și momente de unificare politică. Așa că, până la urmă, datoria noastră este ca
Proiect PNL și USR: Elevii liceelor tehnologice să obțină la sfârșitul clasei a X-a o calificare profesională nivel 2
Un proiect de lege care prevede ca elevii din liceele tehnologice să obțină o calificare profesională recunoscută încă de la finalul clasei a X-a, de nivel 2, ca etapă intermediară, a fost depus la Parlament de deputații Raluca Turcan (PNL) și Corina Atanasiu (USR). 'Astăzi depunem o lege care introduce un mecanism simplu și corect: elevii din liceel
VIDEO Summit B9/ Volodimir Zelenski - primit de președinții României și Poloniei la Palatul Cotroceni
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost primit miercuri la Palatul Cotroceni de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki.
Abrudean: Primul zbor spațial al unui român - o lecție despre importanța investiției în educație și curaj
Primul zbor spațial al unui cetățean român a fost nu numai o realizare personală, ci și o lecție despre importanța investiției în educație și curaj, a afirmat, miercuri, președintelui Senatului, Mircea Abrudean, la un eveniment în cadrul căruia s-au celebrat 45 de ani de la misiunea îndeplinită de Dumitru Prunariu în 1981 la bordul navei spațial
Parlament - ședință solemnă/Vexler: Evreii din România nu au trăit pur și simplu în această țară, ei au trăit pentru ea
Evreii din România nu au trăit pur și simplu în această țară, ei au trăit pentru ea, a declarat, miercuri, președintele Federației Comunităților Evreiești din România (FCER), deputatul Silviu Vexler, la ședința solemnă a Parlamentului dedicată marcării Zilei Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel. El a afirmat că Ro
Președintele Republicii Cehe - la Palatul Elisabeta; sprijinul față de traseul european al Republicii Moldova - pe agenda convorbirilor
Președintele Republicii Cehe, Petr Pavel, a fost primit, miercuri, de Custodele Coroanei Române, Margareta, la Palatul Elisabeta, sprijinul față de traseul european al Republicii Moldova regăsindu-se, printre altele, pe agenda convorbirilor.
Parlament - ședință solemnă/Grindeanu: Israelul rămâne cel mai apropiat aliat al României în Orientul Mijlociu
Israelul rămâne 'cel mai apropiat' aliat al României în Orientul Mijlociu, a declarat, miercuri, președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, la ședința solemnă a Parlamentului pentru marcarea Zilei Solidarității și Prieteniei dintre cele două țări. El a adăugat că este convins că relațiile româno-israeliene, ancorate &ici
Parlament - ședință solemnă/ Abrudean: România - partener hotărât în combaterea antisemitismului și în păstrarea memoriei Holocaustului
România rămâne un partener hotărât în combaterea antisemitismului și în păstrarea memoriei Holocaustului și reafirmă sprijinul ferm pentru dreptul Israelului la securitate și pace, a declarat, miercuri, în plenul Parlamentului, președintele Senatului, Mircea Abrudean. 'Astăzi ne reunim în cadrul acestei ceremonii s
Kelemen Hunor: Inflația, în acest moment, nu este generată de Guvern, este o chestiune regională
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a susținut, miercuri, că inflația de peste 10% anunțată de Institutul Național de Statistică nu este generată de Guvern, ci este o chestiune regională. 'Se vad efectele războiului din Orientul Mijlociu pe energie, fiindcă trebuie să recunoaștem că această inflație, în acest moment, nu este creată, generată de Guvernu
VIDEO Summit B9/ Nawrocki: Forța Europei - inseparabilă de forța NATO; descurajarea credibilă necesită investiții credibile
Președintele Republicii Polone, Karol Nawrocki, a pledat miercuri, în cadrul Summitului B9, pentru o prezență aliată puternică în Europa, dar și pentru investiții 'credibile' în domeniul apărării. El a salutat prezența statelor nordice la summit, menționând că angajamentul acestora întărește 'fundamental' arhitectu
Radu Marinescu: Ordonanțe de urgență nu mai pot să fie adoptate de un Guvern interimar
Un Guvern care are caracter interimar nu mai poate să adopte ordonanțe de urgență, a afirmat, miercuri, deputatul PSD Radu Marinescu, fost ministru al Justiției. 'Nu mai eram în Guvern la acel moment, deci nu pot face un comentariu despre ceva ce nu cunosc direct. Am văzut că a fost o ordonanță de urgență pe ordinea de zi a Guvernului. După cum se cu
VIDEO Ministrul norvegian de Externe: Este nevoie de o cultură democratică, publicul să practice democrația
Semnarea memorandumurilor de înțelegere pentru Mecanismele Financiare SEE și norvegian 2021 - 2028 reprezintă, din partea statelor donatoare, reînnoirea angajamentelor bazate pe democrație, drepturile omului și statul de drept, a declarat, miercuri, ministrul de Externe din Regatul Norvegiei, Espen Barth Eide. În cadrul ceremoniei organizate




