Guvern: Proiectul de buget pe 2026 - măsuri avute în vedere la estimarea cheltuielilor
Guvernul a venit cu precizări, joi seara, privind proiectul de buget pe anul 2026, care va fi transmis Parlamentului pentru dezbatere și aprobare.
Potrivit Guvernului, proiectul legii bugetului de stat pentru 2026 este construit pe următorul cadru macroeconomic:
* creșterea economică este estimată la 1,0
* Produsul Intern Brut în prețuri curente este estimat la 2.045,2 miliarde lei, în condițiile unui deflator de 6,1%
* câștigul salarial mediu net lunar este prognozat să se majoreze cu 5,5%
* inflația va avea un ritm descrescător, așteptându-se să atingă o rată medie anuală de 6,5%.
Obiectivele generale ale construcției bugetare sunt: consolidarea sustenabilității finanțelor publice în România; asigurarea unui ritm anual susținut de investiții publice; asigurarea predictibilității sistemului fiscal; relansarea economică prin măsuri de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, precum și a mediului de afaceri.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la 736,5 miliarde lei, cheltuielile bugetului general consolidat sunt estimate la 864,3 miliarde lei, respectiv 42,3% din PIB, iar deficitul bugetar este estimat la 127,7 miliarde lei, reprezentând 6,2% din PIB.
Măsurile avute în vedere la estimarea cheltuielilor sunt:
* menținerea cuantumului brut al salariilor de bază/ soldelor de funcție/ salariilor de funcție/ indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, inclusiv indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025;
* menținerea cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2025, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;
* acordarea indemnizației de hrană de 347 lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2026, numai pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net. De acest drept nu beneficiază personalul căruia i se acordă alte drepturi de hrană, potrivit legislației specifice;
* compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 90 de zile după prestarea muncii suplimentare, în anul 2026, a muncii suplimentare efectuate peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție, de conducere și de înalți funcționari publici, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru;
* acordarea de vouchere de vacanță în cuantum de 800 lei, pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 de lei, pentru perioada 1 ianuarie 2026 - 31 decembrie 2026;
* necompensarea în bani, la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, a concediilor neefectuate aferente anului 2026;
* neacordarea în anul 2026 de premii/ prime/ ore suplimentare/ bonusuri sau alte drepturi de natură similară, bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă;
* menținerea la nivelul lunii decembrie 2025 a contribuției pentru personalul neclerical;
* menținerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/ salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2025;
* menținerea cuantumului compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană, a valorii financiare anuale a normelor de echipare și a valorii financiare a drepturilor de echipament la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025;
* plata sumelor stabilite în favoarea personalului bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2026, să se realizeze după o procedură similar celei stabilite pentru hotărârile judecătorești devenite executorii până la data de 31 decembrie 2025;
* întreg personalul plătit din fonduri publice să beneficieze numai de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018, respectiv 23 de lei pe zi;
* neacordarea de ajutoare, indemnizații sau alte drepturi la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă/ serviciu, încetarea mandatului ori la trecerea în rezervă;
* menținerea în plată la nivelul lunii decembrie 2025 a tuturor categoriilor de indemnizații acordate potrivit legii pentru: veteranii și văduvele de război, persoanele persecutate din motive politice, artiști interpreți, academicieni, rente viagere pentru sportivi și altele asemenea;
* menținerea în anul 2026 în plată la nivelul acordat/ cuvenit pentru luna decembrie 2025 a alocațiilor de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
* menținerea cuantumului lunar al indemnizației de merit prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit, cu modificările și completările ulterioare, la nivelul din luna decembrie 2025, de 6.240 lei;
* acordarea de reduceri de tarife sau, după caz, gratuități, numai în limita a trei călătorii dus-întors sau șase călătorii simple, la facilitățile de transport;
* interzicerea achiziționării, preluării în leasing sau închirierii de autoturisme, mobilier și aparatură birotică de către autoritățile și instituțiile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare;
* menținerea în plată a pensiilor din sistemul public de pensii precum și a celor din sistemul special de pensii la nivelul lunii decembrie 2025;
* menținerea la nivelul de 81 de lei a punctului de referință în funcție de care se calculează cuantumul pensiilor în sistemul public de pensii;
* menținerea valorii indicatorului social de referință la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2025;
* menținerea acordării beneficiului pentru studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență în instituțiile de învățământ superior acreditate, de tarife reduse cu 90% pentru transportul intern auto și pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, doar pe distanța/rutele dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care se află instituția de învățământ superior la care studentul este înmatriculat;
* menținerea acordării beneficiului pentru studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență în instituțiile de învățământ superior acreditate, de tarife reduse cu 90% pe mijloacele de transport local în comun și transportul cu metroul, în localitatea în care își are sediul instituția de învățământ superior la care studentul este înmatriculat;
* acordarea indemnizațiilor stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în situația de refugiat, expulzat sau strămutat în altă localitate, a fost evacuată din locuința pe care o deținea, precum și pentru copiii celor decedați, dispăruți sau exterminați în trenul morții, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populației minoritare, în timpul deportării în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, în timpul evacuării din locuința pe care o deținea, în timp ce a făcut parte din detașamentele de muncă forțată, începând cu data de 1 ianuarie 2027;
* prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional până la data de 1 ianuarie 2027;
* prorogarea termenului prevăzut la art. 210 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare, pentru data de 1 ianuarie 2027 (indemnizația pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean).
***
Potrivit Guvernului, cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 864,3 miliarde lei, respectiv 42,3% din PIB, pentru anul 2026, față de 808,7 miliarde lei, respectiv 42,4% din PIB, în anul 2025, în scădere, în principal ca urmare a măsurilor adoptate pentru reducerea deficitului bugetar.
Cheltuielile de personal sunt în sumă de 168,3 miliarde lei, respectiv 8,2% din PIB pentru anul 2026, față de 167,7 miliarde lei, respectiv 8,8% din PIB pentru anul 2025, cu o diminuare ca pondere în PIB de 0,6 puncte procentuale pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administrației publice, orientate spre eficientizarea aparatului public și temperarea ritmului de creștere al cheltuielilor curente.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile sunt în sumă de 105,3 miliarde lei, respectiv 5,2% din PIB pentru anul 2026, față de 100,6 miliarde lei, respectiv 5,3% din PIB în anul 2025, cu o diminuare de 0,1 puncte procentuale în PIB. Stabilizarea acestor cheltuieli reflectă efortul Guvernului de a limita creșterea cheltuielilor curente și de a utiliza mai eficient resursele publice, arată sursa citată.
Cheltuielile cu asistența socială sunt în sumă de 249,2 miliarde lei, respectiv 12,2% din PIB în anul 2026, față de 250,9 miliarde lei, în anul 2025, respectiv 13,1% din PIB cu o diminuare de 0,9 puncte procentuale, evoluție determinată în principal de creșterea estimată a economiei.
Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei în 2025 la 60,8 miliarde lei. Evoluția reflectă atât costurile finanțării deficitului bugetar acumulat în anii anteriori, cât și menținerea unui nivel încă ridicat al ratelor de dobândă pe piețele financiare. În aceste condiții, cheltuielile cu dobânzile ajung la o pondere de aproximativ 3,0% din PIB, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB.
***
Bugetul pentru 2026 pune investițiile în centrul politicii economice.
Volumul total al investițiilor ajunge la aproximativ 164,0 miliarde lei, cu aproape 25,8 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent.
Cea mai mare parte a acestor investiții este susținută din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei, adică aproximativ două treimi din total.
Bugetul alocat fondurilor europene crește cu peste 40% față de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finanțărilor din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență și instrumentul SAFE pentru consolidarea capacităților de apărare.
Din această sumă, aproximativ 6 miliarde lei reprezintă avansuri pentru proiectele finanțate prin SAFE, prin care România poate beneficia până în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro. Fondurile vor susține atât programe de înzestrare militară, cât și dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare duală, inclusiv proiecte strategice de infrastructură de transport în zona de est a României, precum Pașcani - Suceava - Siret și Târgu Neamț - Iași - Ungheni.
***
PNRR rămâne o componentă esențială a bugetului pentru 2026.
România mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeană, iar multe dintre proiecte se află deja în stadii avansate de implementare, arată Executivul.
Până în august 2026 trebuie finalizate investiții majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească și investiții în energie, eficiență energetică și mobilitate urbană, precizează Guvernul.
***
Structura fondurilor dedicate investițiilor:
* fonduri externe nerambursabile post-aderare: 51,3 miliarde lei (+42% față de anul 2025)
* PNRR - granturi: 41,4 miliarde lei (+43% față de anul 2025)
* PNRR - împrumuturi: 12,0 miliarde lei (se mențin la același nivel)
* SAFE - împrumuturi: peste 6 miliarde lei avansuri (Autostrada Moldovei + echipamente și tehnică militară)
* programe cu finanțare rambursabilă: 2,4 miliarde lei (+40% față de anul 2025)
* programe naționale de finanțare (inclusiv apărare): 56,8 miliarde lei (se mențin aproximativ la același nivel)
***
De la bugetul de stat se alocă sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea următoarelor cheltuieli ale autorităților administrației publice locale:
* 11.324,9 milioane lei pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav acordate în baza prevederilor art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
* 4.159,3 milioane lei pentru finanțarea sistemului de protecție a copilului și a măsurilor de protecție de tip centre de zi și centrelor rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap, căminelor pentru persoane vârstnice, centrelor de zi de îngrijire și recuperare, unităților de îngrijire la domiciliu, indemnizațiilor îngrijitorilor informali;
* 2.607,7 milioane lei pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat;
* 3.714,6 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale;
* 1.531,1 milioane lei pentru finanțarea Programului național 'Masă sănătoasă';
* 915,6 milioane lei pentru finanțarea învățământului particular sau confesional acreditat, repartizate pe județe potrivit propunerilor Ministerului Educației și Cercetării, pentru finanțarea cheltuielilor cu salarii, bunuri și servicii, burse și drepturi copii cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul particular;
* 880,0 milioane lei pentru finanțarea drumurilor județene și comunale;
* 876,4 milioane lei pentru finanțarea gratuității acordate elevilor la transportul public local și metropolitan;
* 829,5 milioane lei pentru drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul special și de masă;
* 509,0 milioane lei cheltuielile determinate de implementarea Programului pentru școli al României, în perioada ianuarie - iunie a anului școlar 2025 - 2026;
* 166,2 milioane lei pentru cheltuielile cu bunuri și servicii pentru întreținerea curentă a unităților de învățământ special și centrelor județene de resurse și asistență educațională;
* 64,1 milioane lei pentru finanțarea stimulentului educațional, sub formă de tichete sociale acordate copiilor din familii defavorizate în scopul stimulării participării în învățământul preșcolar stabilit de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate.
***
Subvenții de la bugetul de stat în sumă de 35.983,3 milioane lei, din care, în principal, pentru:
* 7.000 milioane lei pentru finanțarea Programului național de investiții ''Anghel Saligny'' și Programului Național de Dezvoltare Locală;
* 19.614,6 milioane lei pentru implementarea investițiilor specifice locale prin PNRR;
* 5.593,5 milioane lei - susținerea derulării proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile postaderare implementate la nivelul unităților administrativ-teritoriale;
* 435 milioane lei pentru finanțarea acțiunilor privind reducerea riscului seismic;
* 400 milioane lei pentru retehnologizarea centralelor termice;
* 600 milioane lei pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri;
* 510,3 milioane lei pentru subvenții de la bugetul de stat pentru spitalele de subordonare locală;
* 450 milioane lei pentru finanțarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Preda)
Citiţi şi:
* Guvernul a aprobat proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2026
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Daniel Buda: Am solicitat președintei Comisiei Europene un răspuns adecvat din partea CE privind incidentele cu drone
Europarlamentarul Daniel Buda a anunțat că, alături de colegii săi liberali din Parlamentul European, a transmis președintei Comisiei Europene, Ursula Von der Lyen, o scrisoare prin care solicită 'un răspuns adecvat' din partea CE pentru consolidarea frontierelor externe ale UE, urmare a incidentelor repetate cu drone produse pe teritoriul României.
Țoiu: Ambasadorul Federației Ruse - chemat la MAE, în urma încălcărilor repetate ale spațiului aerian al României
Ministrul interimar al afacerilor externe, Oana Țoiu, a anunțat că ambasadorul rus la București a fost chemat la MAE, în urma încălcărilor repetate de către Federația Rusă a spațiului aerian al României. Poziția ministrului interimar al afacerilor externe a fost exprimată după ce o nouă dronă a fost doborâtă duminică dimineață, la ora 1
Ilie Bolojan: Condamnăm ferm încălcarea spațiului aerian românesc de către Rusia, pe care o considerăm inacceptabilă
Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis, duminică, aprecieri pentru piloții și militarii implicați în doborârea dronelor și a condamnat 'ferm' încălcarea spațiului aerian românesc de către Federația Rusă, considerând-o 'inacceptabilă'. 'Acțiunile recente ale Forțelor Aeriene Române, alături de aliații
MAE/Atenționare de călătorie: Spania - cod roșu de risc de incendii de vegetație în Comunitatea autonomă valenciană
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Regatul Spaniei - Comunitatea autonomă valenciană că autoritățile locale au instituit un cod roșu de risc de incendii de vegetație. Potrivit unui comunicat transmis duminică de MAE, la acest moment sunt înregistrate i
Nicușor Dan: O dronă a fost doborâtă în zona Sulina-Chilia; felicit piloții români pentru profesionalism
Președintele Nicușor Dan a anunțat că o nouă dronă a fost doborâtă duminică dimineață, la ora 10:13, de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române, deasupra apelor teritoriale ale României, în zona Sulina-Chilia. Într-un
Țoiu: Italia, aliat puternic pentru România după explozia dronei rusești de la Galați
Ministrul interimar al afacerilor externe, Oana Țoiu, a evidențiat decizia Italiei de a suplimenta prezența militară în România, după discuțiile ce au urmat incidentului din Galați provocat de o dronă rusească ce s-a prăbușit pe un bloc de locuințe, subliniind că solidaritatea între aliații NATO manifestată prin declarații oficiale reprezintă 'o forță r
VIDEO Harghita: Viktor Orbán critică actuala conducere a Ungariei: FIDESZ trebuie să construiască o coaliție a libertății
Fostul premier ungar Viktor Orbán a criticat dur sâmbătă, la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad, actuala conducere a Ungariei, pe care o acuză de 'abuz de putere', precizând că, în perioada următoare, principala misiune a partidului FIDESZ nu este recâștigarea puterii, ci organizarea unei 'coaliții largi a libertății'.
Rogobete: Guvernul alege să lovească într-unul dintre pilonii importanți ai apărării statului - sistemul de sănătate
Guvernul alege să lovească într-unul dintre cei mai importanți piloni ai apărării statului - sistemul de sănătate prin blocarea angajărilor și reducerea veniturilor personalului medical, susține deputatul PSD Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății. El a adăugat că este momentul ca Ilie Bolojan 'să facă un pas în spate'.
Raluca Turcan: În loc să contribuie la corectarea proiectul legii salarizării, PSD preferă să îl saboteze politic
Deputata PNL Raluca Turcan susține că PSD preferă să saboteze politic proiectul legii salarizării, în loc să contribuie la corectarea acestui proiect pe care 'l-a tergiversat ani la rând'. Fostul ministru al muncii consideră că președintele PSD, Sorin Grindeanu, dă dovadă de 'o rea-credință greu de imaginat și de lipsa celei mai element
Țoiu: Armata, poliția aeriană NATO vor continua să monitorizeze frontiera terestră, Dunărea și Marea Neagră
Granițele și suveranitatea noastră nu sunt negociabile, iar armata, poliția aeriană NATO vor continua să monitorizeze frontiera terestră, Dunărea și Marea Neagră, deoarece armata noastră identifică frecvent riscuri, a declarat ministrul interimar al afacerilor externe, Oana Țoiu. 'Zona de impact și resturile dronei sunt analizate în prezent, dar mode
Nicușor Dan: O nouă dronă - doborâtă la 10 kilometri vest de Sfântu Gheorghe
O nouă dronă a fost doborâtă la 10 kilometri vest de localitatea Sfântu Gheorghe, a anunțat președintele Nicușor Dan. 'În această dimineață, la ora 8:30, o nouă dronă a fost doborâtă în spațiul aerian românesc, la 10 km vest de localitatea Sfântu Gheorghe (Deltă). Drona a fost doborâtă de un pilot român
Predoiu: Am depus proiectul privind integritarea pentru deblocarea situației; are amendamente ce nu reflectă viziunea mea
Ministrul interimar al Justiției Cătălin Predoiu a precizat, vineri, că a depus la Parlament în calitate de senator proiectul legii privind integritatea pentru a debloca situația și nu a pierde un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, menționând că a trebuit să includă în el și amendamentele partidelor, chiar dacă unele dintre ele
Grindeanu: Vizita președintei Indiei, una cu adevărat istorică în țara noastră în ultimii 30 de ani
Vizita președintei Indiei, Droupadi Murmu, primită vineri la Parlament, este una cu adevărat istorică în țara noastră în ultimii 30 de ani, a declarat președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. 'Am avut astăzi onoarea de a o primi în Parlamentul României pe doamna Droupadi Murmu, o vizită cu adevărat istoric
Abrudean și Grindeanu - întrevedere cu președinta Republicii India: Discuții privind consolidarea Parteneriatului Extins
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Mircea Abrudean și Sorin Grindeanu, au avut, vineri, o întrevedere oficială cu președinta Republicii India, Droupadi Murmu, discuțiile vizând consolidarea Parteneriatului Extins dintre România și India, în perspectiva aniversării, în anul 2027, a 80 de ani de relații diplomatice bilaterale
Dronă doborâtă la Buzău/Oana Țoiu: Securitatea consolidată este calea către pace la granița noastră
Calea către o securitate consolidată este calea către pace la granița României, a transmis, vineri, pe X, ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu. 'Astăzi, la 11:02, un pilot român de pe o aeronavă militară F-16 a doborât o dronă care a intrat în spațiul nostru aerian fără autorizație - este prima dată când














