Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a declarat vineri, la Târgu Mureș, că eventualele alegeri parlamentare anticipate ar putea costa între 160 și 170 de milioane de euro, iar organizarea lor în termenul constituțional de trei luni va impune modificarea urgentă a legislației electorale prin lege organică adoptată de Parlament.

'Am dispus în aceste zile să facem trei lucruri. Să elaborăm un proiect de lege. M-am ferit să vorbesc în spațiul public de un proiect de lege pentru anticipate (...). Deci am dat tema și vom avea în interiorul Autorității Electorale Permanente un asemenea proiect. Acest proiect să modifice Legea 208, legea votului prin corespondență. Să pregătim un calendar care ar trebui redus de la 90 de zile la 75 de zile, ca să putem să ne încadrăm în cele trei luni prevăzute de Constituție. Ãsta e argumentul. Trei luni prevede Constituția. Nu cred că și-a propus cineva să încalce Constituția (...). A doua temă pe care am dat-o a fost aceea de evaluare a costurilor pentru alegeri. (...) Deci ajungem la 160-170 de milioane de euro costul unor alegeri parlamentare anticipate', a declarat Adrian Țuțuianu, într-o conferință de presă.

În urma evaluării interne, a spus Țuțuianu, pornind de la sumele alocate la scrutinul parlamentar precedent, s-a stabilit că ultimele alegeri de acest tip au generat cheltuieli de aproximativ 120 de milioane de euro, iar presiunea logistică și urgența unui scrutin anticipat vor aduce o majorare a bugetului cu circa 30%.

Șeful AEP a respins criticile unor lideri politici care au susținut că instituția s-ar opune scrutinului sau că ar acționa la comanda unor partide.

'În urmă cu trei luni, eu am afirmat că actualul cadru normativ nu ne permite organizarea scrutinului. Și unii au înțeles, inclusiv oameni politici, că AEP se opune organizării alegerilor anticipate. Este o prostie, nu ne putem opune noi unei dispoziții constituționale. (...) Când am vorbit de anticipate, au venit unii din lumea politică și au spus că Țuțuianu a fost pus de un partid să vorbească. Este o abordare politicianistă, nu serioasă. Nu trebuie să mă pună nimeni pe mine la treabă, este atribuția noastră legală de a pune proiectul pe masă', a punctat Țuțuianu.

Președintele AEP a explicat că Legea 208/2015 privind alegerile parlamentare este construită exclusiv pentru scrutinul la termen, dând ca exemplu organizarea precedentă. La scrutinul din 2024, Hotărârea de Guvern privind alegerile a fost emisă în iulie, a intrat în vigoare în septembrie, iar votul a avut loc în decembrie, asigurând timp suficient pentru partide și administrația locală.

În cazul anticipatelor, textul constituțional obligă organizarea scrutinului în maximum trei luni de la dizolvarea Parlamentului. Din acest motiv, AEP are deja în lucru un proiect care modifică Legea 208 și Legea 288 (privind votul prin corespondență), comprimând calendarul tehnic.

Pentru a nu afecta drepturile electorale și procedurile minime de siguranță, Țuțuianu a precizat că proiectul de lege al AEP păstrează intacte o serie de termene esențiale: durata campaniei electorale rămâne de 30 de zile; termenul pentru depunerea semnului electoral la Biroul Electoral Central (BEC) rămâne neschimbat; termenele pentru depunerea candidaturilor nu se modifică; termenul pentru descentralizarea și desemnarea președinților birourilor electorale și ai locțiitorilor rămâne același, iar termenele procedurale minime de 24 de ore și termenele ulterioare încheierii votării nu vor fi modificate.

Potrivit lui Țuțuianu, reducerea la 75 de zile se va face exclusiv prin ajustarea unor 'chestiuni intermediare' de pe parcursul calendarului.

Modificarea legii prin Parlament este obligatorie, susține Adrian Țuțuianu, deoarece Curtea Constituțională interzice afectarea drepturilor fundamentale prin ordonanțe, iar actualele termene ar bloca tehnic votul românilor din afara țării.

'La alegerile normale, cetățenii se pot înscrie pe liste până în luna aprilie. În cazul unor anticipate declanșate acum, acest termen este de mult depășit. Acum nu mai putem să înscriem pe nimeni. Luna aprilie a trecut de mult și va trebui, prin lege, să stabilim un termen-cadru în care acești cetățeni să se poată înscrie în lista electorală', a explicat Țuțuianu, avertizând că un timp prea scurt ar face ca buletinele trimise prin poștă să nu se mai întoarcă la timp pentru numărare.

La ultimele scrutinuri, a mai spus președintele AEP, au fost organizate aproximativ 950 de secții în străinătate, iar într-un scenariu de anticipate, AEP se teme că identificarea și închirierea spațiilor, precum și recrutarea personalului nu se vor putea face în timp util.

'Dacă nu vom face 950 de secții de vot și facem 450, s-ar putea să avem iarăși o discuție. Cineva ar putea spune că s-a dorit limitarea votului românilor din diaspora. Noi vrem să evităm treaba aceasta', a subliniat oficialul.

În viziunea președintelui AEP, toate aceste vulnerabilități ar trebui rezolvate definitiv în viitorul Cod Electoral, eliminând necesitatea unor soluții improvizate.

'Treaba noastră este să ne pregătim, pentru că, dacă va fi nevoie, ar putea fi preluat proiectul nostru imediat în procedură parlamentară, trecut rapid prin cele două Camere - că știți că se poate face asta, în două-trei zile -, iar apoi, după ce ai proiectul de lege trecut și prin eventualul control de legalitate, de constituționalitate, merge la președintele României, care îl promulgă și se publică în Monitorul Oficial. Eu cred că pentru treaba aceasta avem nevoie, dacă se merge cu viteza luminii, de cel puțin 10 zile. Mai departe ar trebui să elaborăm vreo cinci hotărâri de guvern în aplicarea acestui proiect de lege. Cea mai importantă privește calendarul', a precizat Țuțuianu. AGERPRES/(A - redactor: Dorina Matiș, editor: Irina Poenaru, editor online: Anda Badea)