Autoritățile locale și comunitățile trebuie să fie responsabile în ceea ce privește violența domestică, respectiv în prevenirea acesteia, consideră deputata UDMR Csép Éva-Andrea, unul dintre inițiatorii proiectului de lege privind combaterea acestui fenomen, adoptat miercuri de plenul Camerei Deputaților.

'Prin cifre, dacă trebuie să descriem, înseamnă că în fiecare săptămână o femeie moare, ucisă de către fostul sau actualul soț sau concubin, acasă, într-un cadru în care ar trebui să se încarce, să se simtă bine și să fie în siguranță. Cifrele arată că în fiecare oră sunt 16 - 17 apeluri. (...) Înseamnă că noi, în ciuda faptului că avem o legislație protectoare, pot să zic așa, totuși ceva nu funcționează și trebuie să înăsprim un pic aceste pedepse, dar totodată să ne responsabilizăm noi, ca comunitate, ca autorități publice locale și ca autorități responsabile în tema violenței domestice și în prevenirea violenței domestice. Astfel, prin această lege votată astăzi de către Parlament, am introdus obligativitatea ca agresorul, de exemplu, să participe la consiliere psihologică. Până acum ne ocupam de victime, dar ce facem cu agresorii care poate revin? Pe de altă parte, dacă în sarcina unui agresor, în termen de 5 ani, se emite iarăși un ordin de protecție asupra aceleiași persoane, durata acestui ordin de protecție poate fi de 24 de luni, față de 12 cât este acum în legislația actuală. Pe de altă parte, introducerea și solicitarea ordinului de protecție se pot face și la fața locului, nu numai acolo unde victima își are domiciliul. Este foarte important să avem și să monitorizăm aceste ordine de protecție', a declarat Csép Éva-Andrea, la Parlament.

Potrivit acesteia, există femei care sunt în față, fiind niște exemple bune pentru acelea care până acum au tăcut.

'Și noi putem să fim împreună cu acele femei care cer ordine de protecție, care discută despre cazul lor, un exemplu bun de urmat. În luna ianuarie, în 2026, am avut 12.000 de apeluri. Din 12.000 de apeluri, 4.000 au devenit fapte penale. Deci fiecare a treia faptă raportată, semnalată, devine faptă penală. Înseamnă că trebuie să facem ceva în a responsabiliza și comunitatea și în a ajuta aceste femei, că noi suntem alături de ele, oferim sprijin, suntem aici să legiferăm și să reprezentăm aceste femei și să fim vocea lor', a subliniat deputata UDMR.

Ea a subliniat cât de vulnerabile sunt victimele și cât de important este sprijinul real din partea comunității.

'Tocmai pentru că știm foarte bine, în general, 98% din victime își retrag această plângere la presiunea concubinului, bărbatului - agresorului - tocmai de aceea pentru că sunt presate, pe considerente economice. (...) Noi lucrăm în teren foarte mult cu victime de violență domestice. Eu am mai multe cazuri și mai multe victime cu care țin legătura și ele sunt care chiar ne inspiră să vedem cum putem să mai lucrăm un pic pe lege, să fie și mai și mai sigură pentru ele. Ceea ce văd eu este că facem conștientizare și să vorbim și e foarte bine că și presa se ocupă de aceste teme. Și să ajungă la toată lumea că suntem aici, au protecție, au sprijin din partea statului și să nu le fie frică să ceară ajutor când sunt în situații de pericol', a transmis deputata UDMR.

Instanța poate dispune, pe lângă măsurile de protecție, ca agresorii să fie obligați la consiliere psihologică, psihoterapie sau, după caz, internare voluntară/nevoluntară, prevede un proiect de lege adoptat miercuri de plenul Camerei Deputaților, cu majoritate de voturi.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și a Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecție și vizează o serie de reglementări. Astfel, se introduce obligația expresă pentru autoritățile administrației publice locale de a contacta victima în termen de 3 zile de la emiterea ordinului de protecție și cu cel puțin 14 zile anterior expirării ordinului, pentru a o informa cu privire la dreptul de a solicita prelungirea acestuia.

De asemenea, se introduce obligația instanței de a dispune, pe lângă măsurile de protecție, și obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie sau, după caz, internare voluntară/nevoluntară. Dacă agresorul este consumator de substanțe psihoactive, instanța va putea dispune, cu acordul acestuia, integrarea într-un program de asistență a persoanelor consumatoare de droguri.

Totodată, se introduce obligația pentru agresor de a da informații organului de poliție o dată pe lună cu privire la efectuarea ședințelor de consiliere psihologică și/sau psihoterapie, se introduce sancționarea agresorului pentru nerespectarea măsurii de a urma consiliere psihologică și/sau psihoterapie, respectiv de a da informații organului de poliție cu privire la efectuarea acestor ședințe și se propune ca în cazul emiterii unui nou ordin de protecție împotriva unui agresor deja sancționat anterior (mai exact în ultimii 5 ani), instanța să poată stabili o durată de până la 24 de luni.

Se mai propune ca victima să poată solicita emiterea ordinului de protecție fie la instanța de pe raza domiciliului său, fie la instanța din circumscripția în care au fost săvârșite faptele de violență și totodată se propune introducerea obligativității comunicării deciziei de emitere a ordinului de protecție în termen de maxim 5 ore de la emitere și către autoritățile administrației publice locale cu atribuții în domeniul protecției victimelor. AGERPRES/(A-redactor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)