Președintele a transmis joi Parlamentului, pentru reexaminare, legea care incriminează căsătoria și conviețuirea forțate, apreciind că actul propus conține necorelări, paralelism legislativ și neclaritate.

La data de 26 septembrie, Parlamentul a transmis președintelui, în vederea promulgării, Legea pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Legea supusă reexaminării are ca obiect de reglementare incriminarea căsătoriei forțate și a conviețuirii forțate, completarea articolului din Codul penal care definește noțiunea de exploatare a unei persoane, precum și stabilirea obligației posturilor de radio și televiziune de a difuza mesaje de avertizare în legătură cu noile reglementări privind incriminarea căsătoriei forțate și a conviețuirii forțate.

Astfel, potrivit art. I pct. 1 din legea supusă reexaminării, la articolul 182 ('Exploatarea unei persoane') din Codul penal, după litera f) se introduc trei noi litere, cu următorul cuprins:

g) obligarea la încheierea unei căsătorii sau la conviețuirea într-o relație asemănătoare aceleia dintre soți, precum și obținerea de bani sau alte foloase materiale în schimbul încheierii unei căsătorii sau al conviețuirii într-o relație asemănătoare aceleia dintre soți;

h) obligarea unei persoane să obțină sau să poarte o sarcină pentru o altă persoană, precum și obținerea de bani sau alte foloase materiale în schimbul obținerii sau purtării, de către o persoană, a unei sarcini pentru o altă persoană;

i) preluarea ori predarea unui copil în vederea adoptării acestuia de către o altă persoană prin încălcarea procedurii legale privind adopția, precum și obligarea sau inducerea în eroare la consimțirea unei adopții ori obținerea de bani sau alte foloase materiale în schimbul adopției.

În ceea ce privește 'recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane, în scopul exploatării acesteia' din legea trimisă Legislativului, există 'paralelism', deoarece faptele se regăsesc și în actualul Cod penal.

'Cele două norme descriu, pentru acest segment de victime, aceeași faptă materială unică, respectiv transportarea persoanei, urmărind, ca element al laturii subiective, același rezultat: forțarea persoanei la o căsătorie sau conviețuire. Fapta este susceptibilă de dublă încadrare la același moment al consumării, cu consecințe sancționatorii radical diferite: 1-5 ani, potrivit noului art. 209-1 alin. (1), raportat la alin. (2), față de 5-12 ani, potrivit art. 210 alin. (1) din Codul penal', precizează președintele.

Componenta 'obținerea de bani sau alte foloase materiale în schimbul adopției' prevăzută de noua literă i) introdusă de legea supusă reexaminării în cuprinsul art. 182 din Codul penal nu califică persoana care trebuie să obțină foloasele, generând astfel două suprapuneri distincte pe elementul material, în funcție de calitatea subiectului activ care le încasează, arată Nicușor Dan.

De asemenea, el subliniază eroarea de categorie privind componentele 'obținerea de bani sau alte foloase materiale' de la literele g) și h) introduse de legea supusă reexaminării.

Structura corectă a acestui element se găsește deja în legea supusă reexaminării, la art. 2091 alin. (1) lit. c): 'prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimțământului persoanei care are autoritate asupra victimei'. Plata nu este, în această formulare, o formă de exploatare a victimei, ci un mijloc de comitere, relevant exclusiv atunci când plata este dată unui terț care exercită autoritate sau control asupra victimei, pentru a-i 'cumpăra' acordul, conform sursei citate.

Președintele evidențiază și contradicția dintre alin. (7) al noului art. 209-1 și art. 91 din Codul penal privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Articolul 91 alin. (32) din Codul penal prevede că 'nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 209-211', o interdicție absolută.

Un nou articol cuprins în acest interval prevede că 'persoana care a comis o faptă prevăzută la alin. (1)-(5), care denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta ori care, în timpul urmăririi penale ori al judecății, furnizează organului judiciar informații utile pentru aflarea adevărului și care nu puteau fi obținute în alt mod sau denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de fapte penale, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege și poate beneficia de suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta'.

Norma acordă, așadar, două beneficii distincte: reducerea la jumătate a limitelor pedepsei (formulată imperativ) și, separat, posibilitatea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, arată Nicușor Dan.

Șeful statului sesizează existența unor necorelări în cuprinsul art. II-IV din legea supusă reexaminării.

Potrivit art. II din legea supusă reexaminării, 'timp de patru luni de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la sfârșitul calupurilor publicitare, difuzate în intervalul orar 18:00-22:00, cu excepția programelor dedicate copiilor, posturile de radio și televiziune sunt obligate să difuzeze, alternativ, următoarele mesaje de avertizare, cel puțin o dată pe zi fiecare', mesajele de avertizare afirmând, la timpul prezent, că determinarea unui minor cu vârsta mai mică de 16 ani la stabilirea unei relații asemănătoare aceleia dintre soți 'încalcă drepturile fundamentale ale copiilor și se pedepsește cu închisoarea', respectiv constrângerea unei persoane majore sau minore la încheierea unei căsătorii sau la conviețuire asemănătoare aceleia dintre soți 'se pedepsește cu închisoare'.

Formularea 'conviețuire asemănătoare aceleia dintre soți' din primul mesaj de avertizare nu reproduce exact sintagma cuprinsă în alin. (1) al noului articol ('conviețuirea într-o relație asemănătoare aceleia dintre soți'), iar cele două mesaje de avertizare folosesc formulări diferite în privința pedepsei ('cu închisoarea', respectiv 'cu închisoare'), argumentează președintele Nicușor Dan. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Ghiță, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)