Vicepremierul Oana Gheorghiu a pledat, miercuri, pentru accelerarea digitalizării administrației publice, astfel încât interacțiunea cetățenilor cu statul să devină cât mai 'prietenoasă'.

'Digitalizarea nu este despre tehnologie, este în primul rând despre oameni. Și cred că digitalizarea în sine nu este un scop, ci este un instrument. Și cred că de la asta trebuie să pornim. Eu cred că digitalizarea este despre funcționarii publici, despre cum reușesc să-și facă ei treaba mai bine, mai eficient și mai simplu, astfel încât cetățenii să aibă o interacțiune cât mai prietenoasă cu statul român (...) Digitalizarea este un instrument care ne ajută să luăm decizii mult mai înțelepte, nu pe bază de intuiții sau de dorințele cuiva, ci pe bază de date. Dacă digitalizarea nu schimbă experiența oamenilor în interacțiunea cu statul român, înseamnă că nu și-a făcut treaba. (...) Este nevoie de cooperarea între ministere, de implicarea Parlamentului, sperăm și a președintelui României, pentru că este un factor important care poate să determină toate instituțiile publice implicate în zona de digitalizare să se așeze în sfârșit la masă și să accepte că bazele de date trebuie să fie interoperabile, astfel încât cetățeanul să nu se mai plimbe de la un ghișeu la altul sau cu dosarul cu șină. Cred că doar dacă lucrăm coordonat putem să producem o schimbare care să reziste', a afirmat Oana Gheorghiu la Senat.

În cadrul dezbaterii 'Sectorul public modern - digitalizare, inteligență artificială, formare continuă și transformare instituțională', vicepremierul a subliniat că 'orice strategie de digitalizare trebuie să aibă în primul rând în vedere pregătirea oamenilor'.

'Dacă nu este însoțită de investiții în competențe, atunci nu ne putem aștepta la niște soluții care să și funcționeze. De aceea dezvoltarea competențelor digitale în administrație este esențială și este unul dintre punctele pe care le avem în vedere', a adăugat Oana Gheorghiu.

Ea a evidențiat și importanța protejării datelor, mai ales în contextul utilizării inteligenței artificiale.

'Cum evităm automatizarea greșelilor, pentru că avem tendința să facem asta, dar avem tendința să o facem și în relația cu inteligența artificială și trebuie să avem mare grijă să simplificăm înainte de a automatiza. Cred că digitalizarea trebuie privită ca un instrument care sprijină responsabilitatea, nu o înlocuiește. Avem tendința să folosim AI și să credem că tot ce ne spune este bun și atunci noi nu mai suntem responsabili', a punctat vicepremierul.

Potrivit Oanei Gheorghiu, pentru ca transformarea digitală să fie 'cu adevărat reală' este necesară 'o formare sistemică'.

'Dacă ne dorim un stat modern și o reformă adevărată, performanța nu este opțională, este obligatorie. (...) Există finanțare europeană pentru reformă, avem o presiune pozitivă a societății și a mediului de afaceri, avem și profesioniști în administrație, teoretic avem tot ce ne trebuie să reușim, dar dacă nu colaborăm și nu ne așezăm împreună la masă putem să ratăm oportunități', a transmis vicepremierul.

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, s-a referit la importanța creării unui 'reflex digital'.

'E reflexul natural, un lucru, aș spune, care are relevanță și pentru educație. E un exemplu de serviciu care ar putea fi digitalizat și are legătură și cu semnătura electronică, poate și cu identitatea digitală. Am aflat din întâmplare de la cineva din conducerea unei universități, avem în Legea învățământului universitar superior două categorii de acte, acte de studiu, sper să nu greșesc sintagmele, și documente universitare. Ei bine, până acum, practic, pentru că știți că partea cu semnătura mai are nevoie de un pic de implementare, inclusiv documentele universitare legal se semnează olograf sau cu semnătura calificată. Și mi-a explicat cineva din conducerea unei universități, cum bănuții pe care îi au, nu știu, au o sută de semnături calificate, când au o mie și ceva de cadre didactice. Un simplu exemplu, unde nu mai e vorba nici de funcționare, nici de profesor, este vorba de o incapacitate sau, în fine, de o barieră legislativă, care, de fapt, îmi împiedică adopția reflexului digital', a explicat Darău.

El a adăugat că schimbarea obiceiurilor zilnice ale funcționarilor ar accelera adoptarea digitalizării.

'Eu sunt convins că dacă funcționarii ar face 3-4 operațiuni zilnice în viața lor, fără nicio legătură cu instituția în care lucrează, (...) cu identitatea digitală, cu semnătura simplă, reflexul ar fi altul. Pentru că astăzi reflexul este hârtia, și este reflex, nu este rea credință, așa cum reflexul până ieri era hârtia cu ștampilă. Și a durat mulți ani. Mi-a trebuit un mandat întreg să reușesc să îi conving, la al doilea mandat, că nu mai am nevoie de ștampilă în Senatul României, care a dat legea (...). Să înțelegem că spargem barierele mentale. Pentru că un om care folosește un serviciu digital, în fiecare zi, cu siguranță va fi mai permeabil la un alt mod ', a mai spus Darău. AGERPRES/(A - redactor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)