Obiectivul principal al achizițiilor prin programul SAFE este dezvoltarea industriei de apărare a României, a declarat luni Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului.

'În noiembrie noi am depus programul național, care a fost aprobat în prealabil de CSAT. V-am spus că are un buget total de 16,8 miliarde și obiectivul principal care noi îl avem prin aceste achiziții este să dezvoltăm industria de apărare a României. Acest lucru se poate face prin companiile publice pe care Ministerul Economiei le coordonează sau alte companii publice care pot avea un rol în industria de apărare, dar acest lucru se poate face, în special, și cu industria privată din România. Și aici mă gândesc la companii care astăzi poate nu activează în domeniul militar sau care nu au activitate în domeniul dual, dar care într-o situație în care în România s-ar produce mai multe echipamente din zona militară sau cu aplicare duală vor putea să intre în noi lanțuri de producție și de furnizare. (...) Ne dorim ca prin acest program, o măsură sau un procent cât mai mare din produse să se producă pe teritoriul național, prin companii publice sau private din România', a afirmat Mihai Jurca într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

Referitor la implicarea mediului privat, el a dat ca exemplu o companie care produce componente pentru domeniul auto și care, intrând în programul SAFE, ar putea să facă o tranziție către industria de apărare, producând același tip de componente, dar pentru echipamente militare și cu specificații militare.

Șeful Cancelariei premierului a prezentat și o alocare pe domenii a celor peste 16 miliarde de euro.

'Dacă vorbim de sumele pe care noi le avem astăzi în aplicație și pe care Comisia le-a aprobat, vorbim de 4,2 miliarde, care sunt alocate pentru infrastructura duală. (...) Acest program finanțează și infrastructura duală și vorbim de cele două capete de autostradă, Pașcani - Siret, Pașcani - Ungheni, care vor fi finanțate din acest mecanism și aici avem o alocare de 4,2 miliarde de euro. Sunt componente de infrastructură extrem de importante, nu doar pentru dezvoltarea acelei zone, sunt componente extrem de importante și pentru mobilitatea militară. Avem 9,6 miliarde alocați Ministerului Apărării Naționale - și domnul vicepremier vă va prezenta ce presupun aceste sume - și avem 2,8 miliarde de euro alocate Ministerului Apărării, zonei de apărare civilă, cât și instituțiilor din zona de siguranță și securitate națională', a detaliat Jurca.

El a menționat că programul național SAFE este coordonat de Cancelaria prim-ministrului în cadrul unui grup instituțional, din care mai fac parte Administrația Prezidențială, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Economiei și Digitalizării și instituții invitate: Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor, SIE, STS, SPP și Ministerul Justiției.

Potrivit acestuia, grupul va centraliza cerințele operaționale, adică ministerele vor trimite o serie de specificații tehnice în legătură cu fiecare tip de achiziție sau program și acestea vor fi puse cap la cap cu cerințele de cooperare.

'Asta înseamnă cerințele pe care Ministerul Economiei le stabilește, pentru ca un procent cât mai mare din aceste achiziții să fie produse în România. Cele două se vor pune într-un singur document, urmând ca, mai departe, noi să facem un document comun și pe baza acestuia să întocmim cerințele operaționale și cerințele de cooperare, pe care le vom supune aprobării CSAT, urmând ca după această aprobare, fiecare instituție, fiecare minister să înceapă procedurile pentru a contracta programele pe care le are în aplicație', a precizat Jurca.

Jurca s-a referit și la cerințele Comisiei Europene, care a insistat ca achizițiile să fie făcute în comun de diferite state membre, pentru toate achizițiile care sunt individuale sau specifice unui anumit stat existând un termen maxim pentru aprobare.

'Termenul este finalul lunii mai a acestui an, până la care proiecte care țin strict de nevoile pe care le-a identificat o instituție sau alta și care nu se regăsesc în nevoile altor state membre care dețin proiecte naționale vor trebui să fie contractate astfel încât până în 2030 să putem să facem toate cheltuielile și plățile pentru acest program', a explicat el.

Mihai Jurca a detaliat și pașii în plan extern în privința aprobărilor finale pentru programul SAFE.

'La 15 ianuarie, Comisia a anunțat aprobarea primului val de finanțare, din care a făcut parte și România și în continuare Consiliul European urmează să adopte deciziile pentru punerea în aplicare. (...) Pașii următori în plan extern - Consiliul European adoptă deciziile și pune în aplicare decizia Comisiei, ceea ce noi sperăm să se întâmple în luna februarie. Semnarea acordului de împrumut, tot în luna februarie; ea poate merge până în luna martie, dar Comisia ne-a comunicat că va avea intenția să accelereze cât de mult acest proces și să semnăm în martie acordul de împrumut', a spus Jurca. AGERPRES/ (A,AS - redactor: Daniel Florea, editor: Antonia Niță, editor online: Anda Badea)