Împlinirea a 36 de ani de la Revoluția din decembrie 1989 a fost evocată, luni, în plenul Camerei Deputaților, de reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare. În timp ce unii și-au amintit evenimentele trăite, alții și-au exprimat de la microfon temerea că perioada comunistă este regretată sau că istoria este ciclică și 'revenim la dictatură'.

Mai mulți parlamentari au subliniat că vinovații pentru victimele Revoluției nu sunt cunoscuți nici astăzi, iar deputatul PSD Adrian Solomon l-a invocat pe fostul președinte Ion Iliescu, 'care a luat adevărul cu el în mormânt'.

'Pe 22 decembrie, bucureștenii au desăvârșit ceea ce a început cu o săptămână înainte la Timișoara - și anume înlăturarea regimului Ceaușescu și a dictaturii care de 45 de ani stăpânea această țară. E un moment care pentru unii este dureros - și-au pierdut copiii, și-au pierdut părinții, soții, soțiile în ceea ce a urmat după plecarea dictatorului - și încă nu știm nici astăzi cu adevărat cine se face vinovat pentru victimele Revoluției. Poate că, după 36 de ani, odată și cu dispariția liderului care a dus la reușita Revoluției, să putem afla adevărul sau rămâne ca noi, cei care suntem astăzi și în viitor, să ne apropiem cât mai mult de adevărul pe care domnul Ion Iliescu l-a luat cu domnia sa în mormânt. Important pentru noi este că Revoluția a învins', a transmis Solomon.

Deputatul AUR Mugur Mihăescu le-a amintit celor prezenți că 'în 1989 lupta cu arma în mână pe străzile Craiovei', iar lângă el au murit doi tineri, dintr-o generație 'de tineri frumoși și mai puțin liberi'.

'Luptam nu pentru că nu aveam neapărat mâncare, ci pentru că nu aveam libertate. În primul rând voiam să avem libertate de a vorbi, de a nu fi cenzurați. (...) Pentru asta au murit prietenii și colegii mei atunci. Am visat că vom putea să vorbim liber, în sfârșit, dar istoria este ciclică și istoria ne întoarce la dictatură. (...) Nu știu dacă m-aș întoarce în vremurile alea aș lupta cu aceeași încredere, dar în mod sigur aș lupta numai ca să-i văd pe tinerii frumoși și liberi de astăzi cum gândesc, cum mă înjură sau cum nu sunt de acord cu noi', a spus Mihăescu.

Potrivit deputatului PNL Robert Sighiartău, decembrie 1989 nu a fost un accident al istoriei, pentru că libertatea României s-a decis în stradă. El a arătat că se teme de nostalgia pentru dictatură.

'Frica nu este eternă. (...) După 36 de ani trebuie să avem curajul adevărului - libertatea nu a fost mereu dublată de dreptate. Și totuși, valorile esențiale ale tinerilor din acel decembrie au rezistat, România a ales modelul democrațiilor occidentale. De aceea trebuie să fim limpezi - nu oamenii simpli sunt problema, ci cei care cultivă și propagă nostalgia pentru dictatură. Nu poți cinsti Revoluția și, în același timp, să glorifici dictatorul care a reprimat-o. Asta nu este memorie, este manipulare. Ce avem de făcut? Să facem, în sfârșit, dreptate victimelor Revoluției. Este datoria justiției să facă acum dreptate pentru victimele din decembrie 1989. Să ducem până la capăt modernizarea reală a statului, astfel încât instituțiile să fie eficiente, drepte și responsabile și să reașezăm în centru valorile care țin o națiune în picioare - munca, cinstea, dreptatea, responsabilitatea și onoarea', a transmis liberalul.

Deputatul USR Allen Coliban, care avea 10 ani la Revoluție, a subliniat că se află printre cei norocoși și că vinovații trebuie pedepsiți de justiție.

'Mă aflu printre cei norocoși. Norocoși că ne-am dorit Revoluția asta, ne-am dorit să nu mai facem foame și frig și frică și am văzut-o îndeplinindu-se. Ei? Ei nu au avut norocul nostru. Ei au murit pentru libertatea noastră în urma cu 36 de ani. 1.166 de morți, dintre care 47 de copii. La Brașov, Corina Roșca avea doar șase ani la Revoluție. A murit în patul ei, în somn, ucisă de un glonț rătăcit, tras de gărzile patriotice, ricoșat din pereții apartamentului său. Eu am fost norocos. Glonțul care a intrat în apartamentul nostru a făcut o gaură în zid și s-a oprit în fotoliul gol. Cea mai gravă dintre aceste găuri, precum gaura din zid care stă acolo și acum în apartamentul meu, cea mai gravă dintre găurile rămase în ultimii 36 de ani este nepedepsirea vinovaților și sângele care s-a întărit pe mâinile celor care trebuie să facă dreptate. Pe mâinile celor care au confiscat Revoluția, ale celor care au preluat puterea, banii și rețelele nomenclaturii ceaușiste și pentru care singura condamnare sau lustrație, punctul 8 de la Timișoara, este cea dată de Dumnezeu, pentru că România încă dezbate dacă nu cumva ar trebui să le organizeze funeralii naționale. (...) Generația mea nu este cu sânge pe mâini și este datoare să repare tot ce a fost furat Revoluției și democrației românești în ultimii 36 de ani', a transmis Coliban.

Deputatul UDMR Szabó Ödön a amintit o doleanță mai veche a formațiunii sale - instituirea Zilei naționale în memoria Revoluției.

'De vineri până vineri, o dictatură s-a prăbușit. (...) Lipsa de libertate, politicile publice împotriva propriului popor, au dus la disperare o țară întreagă. În decembrie 89, de vineri până vineri, într-adevăr a fost realizată o unitate națională, o unitate care a fost creată pentru că toți și-au dorit ca cei 42 de ani de regim comunist în România să se termine. (...) De Crăciun, la TVR, am avut acea plăcere să vedem noi toți și urările scrise în limba maghiară și în limbile minorităților naționale. Am văzut că, într-adevăr, se schimbă lumea. Acel moment de unitate națională reală ar fi putut să fie ridicat la rang de zi națională a României. Aceasta a fost de altfel propunerea noastră în zona constitutivă. Este de altfel, vorbesc acum către colegii de la AUR, este un afront la memoria celor care au luptat în decembrie 1989 să trimiți la comemorarea acelor victime din perioada respectivă din 89 un om care a fost turnător al securității. Este un afront acest lucru, la fel cum a fost un afront să aduci în Parlament pe Francisc Tobă, criminalul de la Sibiu, și acum să te dai mare democrat și patriot', a subliniat deputatul UDMR.

Revoluția din decembrie 1989 reprezintă borna de hotar între întuneric și lumină, a afirmat deputatul minorităților naționale Ștefan Bouda.

'Se împlinesc 36 de ani de când românii au ales să schimbe frica pe curaj, iar tăcerea pe un strigăt colectiv pentru demnitate. Revoluția română nu a fost doar un act politic, ci un miracol al solidarității umane', a arătat el.

Potrivit deputatei S.O.S. România, deputata Verginia Vedinaș, 'comemorăm astăzi un eveniment pe care unii se feresc să-l numească Revoluție și l-au înlocuit cu lovitură de stat'.

'Nu, dragii mei, românii care s-au jerfit în fața gloanțelor și a tancurilor au făcut-o pentru libertate și democrație. Lucram atunci în administrație și n-am să uit niciodată noaptea în care am înregistrat decese declarate de mamele soldaților care fuseseră măcelăriți la Otopeni. Constituția revăzută a făcut dreptate și a prevăzut în articolul 1, alineatul 3, care sunt valorile supreme în statul român, și prima dintre ele este demnitatea omului, care sunt garantate în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989. (...) Am ajuns să ne fie suprimate libertatea de exprimare, drepturile electorale, dreptul la un trai decent. Cei mai mulți români supraviețuiesc, nu trăiesc. Degeaba pentru noi luminile s-au stins, strigă dincolo de morminte eroii din decembrie, prin glasul lui marelui rapsod Tudor Gheorghe, ei au dorit să ne construim viitorul în demnitate, dar guvernanții s-au împotmolit în lașitate și trădare', a susținut Vedinaș. AGERPRES/(AS-redactor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)