Președintele Nicușor Dan a început luni, la Palatul Cotroceni, discuțiile cu magistrații care doresc să vorbească deschis despre problemele din Justiție.

Consultările au început la ora 10:00, cu un prim grup format, printre alții, din Daniel Ungureanu - procuror la Parchetul pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Liviu Cîrneciu - judecător la Tribunalul Covasna, Laura Deriuș - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, Mihai Cătălin Constantin - judecător la Curtea de Apel Ploiești, Dragoș Călin - judecător la Curtea de Apel București și președinte al Asociației Forumul Judecătorilor, Bogdan Pîrlog - procuror militar, Alinel Bodnar - judecător la Tribunalul București.

Printre problemele reclamate de magistrați se află necesitatea de modificare urgentă a legilor Justiției adoptate în anul 2022, existența unui 'sistem' oligarhic la vârf, îndeosebi la Înalta Curte de Casație și Justiție și CSM, apropierea unor magistrați de actori politici, abuzuri ale Inspecției Judiciare împotriva unor magistrați incomozi.

***
Primul care a vorbit a fost Dragoș Călin, președinte al Asociației Forumul Judecătorilor:

* ''aceste regrese din Justiție, care derivă din legile care au fost adoptate în anul 2022, să fie cunoscute de întreaga opinie publică;

* singura soluție pentru a putea remedia aceste aspecte este o modificare rapidă a legilor Justiției;

* din păcate, în niciun fel de profesie, nu există posibilitatea de a reglementa doar intern aceste lucruri, ci trebuie o intervenție exterioară, iar cel mai îndreptățit este Parlamentul României, care se bucură de legitimitate, de alegerea cetățenilor români;

* profesia de magistrat e o profesie tăcută. Noi, de regulă, emoțiile le exprimăm în cuvinte. Așa cum dumneavoastră, matematicienii vă exprimați emoțiile în cifre, noi le exprimăm în cuvinte. Deci, ca atare, faptul că există, totuși, atâția colegi care acceptă public o astfel de discuție este îmbucurător''.

***
Liviu Cîrneciu - judecător la Tribunalul Covasna:

* ''am comunicat către Administrația Prezidențială două cazuri punctuale care ar putea să prezinte caracteristicile unor abuzuri. Acestea nu cred că sunt simple accidente, ci simptome ale unui sistem profund disfuncțional. Problema reală este că sistemul de justiție nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecție. Abuzurile nu sunt identificate și corectate din interior pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf, într-un mod care permite controlul informal al carierei tuturor magistraților și selecția oamenilor care optează pentru funcții de conducere după alte criterii decât cele meritocratice;

* în ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic în Justiție, al cărui centru de greutate se află la vârful Înaltei Curți de Casație și Justiție și al CSM. Prin legile Justiției adoptate în anul 2022 s-au creat pârghii suficiente pentru a se tria și fixa în timp anumite funcții cheie în ierarhia sistemului judiciar;

* chiar dacă persoana care se află acum la vârful conducerii sistemului judiciar va pleca (Lia Savonea - n.r.), mecanismele vor continua să rămână și sistemul va funcționa. Mă refer la faptul că absolut toate procedurile ce influențează cariera magistratului sunt caracterizate prin lipsa totală de transparență și prin lipsa unor garanții minime de obiectivitate. Aș vrea să dau câteva exemple concrete. Mă refer la procedura cercetării disciplinare, de exemplu. În primul rând, există un dublu standard în activitatea Inspecției Judiciare. Anumiți judecători desfășoară activități care presupun o apropiere vizibilă de actori politici. Spre exemplu, sunt judecători care au fost propuși drept ministru al Justiției, în timp ce dețineau această calitate de judecători și nu li s-a întâmplat absolut nimic. Sunt judecători care postează pe rețele de socializare mesaje care sfidează efectiv bunul simț, nu li se întâmplă absolut nimic;

* în schimb, sunt alți judecători cărora li se aplică sancțiuni disciplinare disproporționate, inclusiv excluderea din magistratură, pentru activități care nici măcar nu pot fi încadrate ca abateri disciplinare;

* nu sunt absolut deloc consecințe negative pentru magistrații care iau astfel de decizii abuzive la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre magistrați - se poate considera că au fost promovați. Spre exemplu, unul dintre magistrații care a decis excluderea din magistratură a domnului Danileț a fost numit secretar general la Ministerul Justiției. Un alt magistrat a fost numit director al Institutului Național la Magistraturii;

* în condițiile în care există clar un dublu standard al Inspecției Judiciare, magistrații resimt o stare de temere generalizată cu privire la posibile abuzuri;

* în sistemul nostru de justiție se muncește foarte, foarte mult, comparativ cu alte țări. Este un volum de muncă imens, aspect care nu este subliniat suficient de mult. Marea majoritate a magistraților sunt de bună credință, au vocație pentru această profesie și este nedrept dacă se generalizează aceste disfuncționalități''. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)