Serviciile de informații și celelalte autorități competente vor putea crea, dezvolta, administra și utiliza baze de date, sisteme informatice și de comunicații, aplicații și alte resurse în mediul online ca mijloace moderne de realizare a misiunilor în domeniul securității naționale, potrivit unei propuneri legislative pentru completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, aflată în dezbatere la Camera Deputaților.

În situațiile care constituie amenințări la adresa securității naționale a României, organele cu atribuții în domeniul securității naționale pot, în condițiile legii privind organizarea și funcționarea acestora, să creeze, dezvolte, administreze și utilizeze baze de date, sisteme informatice și de comunicații, precum și aplicații și alte resurse în mediul online, în condițiile legii, prevede proiectul.

Potrivit legislației actuale, organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale sunt: Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, precum și Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției, prin structuri interne specializate. Activitatea pentru realizarea securității naționale este organizată și coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Pentru asigurarea securității naționale, aceste autorități prelucrează, prin mijloace automate, precum și prin alte mijloace decât cele automate, date cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidență sau sunt destinate să fie incluse într-un asemenea sistem.

Autoritățile menționate aplică măsurile tehnice și organizatorice specifice protecției informațiilor clasificate, astfel încât să prevină comunicarea, distrugerea sau accesul neautorizat ori alterarea datelor prelucrate în condițiile menționate în proiect. Comisiile permanente competente pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității autorităților prevăzute în lege verifică modul de aplicare a procedurilor emise în vederea implementării acestor prevederi.

Potrivit proiectului, aceste autorități au următoarele obligații: să prelucreze date cu caracter personal cu bună-credință și cu
respectarea dispozițiilor legale; să colecteze date cu caracter personal numai în scopuri de securitate națională, inclusiv în procesul de avizare preliminar eliberării certificatului de securitate sau a autorizației de acces la informați clasificate; să se asigure, cu ocazia oricărei prelucrări, că datele cu caracter personal stocate sunt exacte și, dacă este necesar, să le actualizeze, iar datele inexacte sunt radiate sau corectate, după caz; să verifice în sistemele proprii de evidență, la anumite intervale de timp, dar nu mai târziu de 5 ani de la stocare, dacă datele cu caracter personal stocate trebuie păstrate, corectate, radiate ori distruse; să se asigure că transmiterea, comunicarea sau transferul de date cu caracter personal se realizează în scopurile prevăzute sau în scopul îndeplinirii unei atribuții legale a autorității sau instituției de aplicare a legii sau altor autorități publice, cu condiția ca datele să fie prelucrate în legătură cu acest scop și nu mai mult timp decât este necesar; să șteargă sau să distrugă datele cu caracter personal pe care le dețin, indiferent de forma de stocare, atunci când constată că acestea nu au legătură cu vulnerabilități, riscuri sau amenințări la adresa securității naționale a României.

Inițiatorii arată că evoluțiile climatului de securitate european și euroatlantic, în special în ceea ce privește problematica teroristă, migrația ilegală din zone cu potențial terorist, amenințările cibernetice și cele hibride, constituie factori care impun actualizarea și consolidarea cadrului normativ privind asigurarea securității naționale.

'În acest sens, este necesară reglementarea expresă a posibilității serviciilor de informații și a celorlalte autorități competente de a crea, dezvolta, administra și utiliza baze de date, sisteme informatice și de comunicații, aplicații și alte resurse în mediul online, ca mijloace moderne de realizare a misiunilor în domeniul securității naționale. Consacrarea legislativă a acestor instrumente are rolul de a asigura atât eficiența operațională, cât și conformitatea cu principiul legalității și cu exigențele de previzibilitate a normei, astfel încât persoanele vizate să poată anticipa, într-o măsură rezonabilă, condițiile în care datele lor pot fi prelucrate în scop de securitate națională', argumentează cei 15 inițiatori, reprezentanți ai grupurilor PSD, PNL, AUR, USR și PACE.

Potrivit parlamentarilor, completarea Legii nr. 51/1991 în sensul propus este menită să consolideze eficiența acțiunii autorităților în fața noilor tipuri de amenințări, să transpună în legislația națională obligațiile asumate de România ca stat membru al Consiliului Europei și al Uniunii Europene în materia protecției vieții private și a datelor cu caracter personal, să reducă semnificativ riscul unor noi condamnări la CEDO și al inițierii unor proceduri de infringement pentru nerespectarea standardelor europene în materie și totodată să ofere cetățenilor garanții clare privind limitele, condițiile și controlul prelucrării datelor lor în contextul activităților de securitate națională.

Camera Deputaților este prima sesizată, Senatul fiind forul decizional. AGERPRES/(AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)