Președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), prof. univ. dr. Florin-Daniel Șandru, a adresat o scrisoare publică reprezentanților partidelor politice care formează coaliția de guvernare solicitând adoptarea de urgență a unei inițiative legislative care să interzică simbolurile regimului totalitar comunist și cultul persoanelor care l-au susținut.

'În contextul recentului eveniment unde IICCMER a prezentat rezultatele sondajului privind nostalgia pentru comunism și având în vedere dezbaterile și analizele precedente, considerăm imperativă demararea unor măsuri legislative ferme pentru a contracara această tendință periculoasă. Datele prezentate, precum și opiniile exprimate de specialiști evidențiază clar necesitatea adoptării urgente a unei legi care să interzică simbolurile regimului totalitar comunist și cultul persoanelor care l-au susținut. Istoria nu se repetă identic, dar se poate reactiva și poate fi manipulată, mai ales într-un prezent vulnerabil. Într-o societate democratică, memoria nu este doar o datorie, ci un instrument esențial al consolidării valorilor democratice și al prevenirii reapariției extremismelor', a scris Șandru, miercuri, într-o postare pe pagina de Facebook a IICCMER.

Potrivit acestuia, 'în condițiile în care extremismul și rescrierea falsă a trecutului devin tot mai frecvente, lipsa unei astfel de legislații poate duce la reactivarea simbolurilor și ideologiilor totalitare, cu consecințe greu de controlat asupra stabilității sociale și a coeziunii naționale'.

'Pentru a preveni această situație, este obligatoriu ca Parlamentul să adopte legea fără întârziere, oferindu-ne un cadru clar pentru respingerea oficială a oricărei forme de glorificare a regimului comunist. Considerăm memoria drept o formă de justiție și atunci angajamentul nostru în apărarea acestei memorii devine, inevitabil, un act de responsabilitate morală. Într-o perioadă în care valorile fundamentale ale democrației sunt tot mai des puse la încercare de un val de extremism și de rescriere periculoasă a trecutului, adoptarea unei astfel de legi devine nu doar o necesitate, ci o prioritate urgentă', consideră președintele executiv al IICCMER.

El spune că vrea să fie tras un semnal de alarmă asupra faptului că amânarea acestei decizii poate avea consecințe grave pentru societatea românească, inclusiv riscul de a legitima, chiar și involuntar, idei totalitare și de a submina eforturile de consolidare a culturii democratice autentice.

'Este momentul să acționăm cu responsabilitate și curaj pentru a proteja valorile fundamentale ale națiunii noastre. În același timp, aceste valori ne cer să respectăm memoria tuturor victimelor regimurilor autoritariste din istoria României. (...) Ceea ce ne dorim este să oprim propagarea în spațiul public a simbolurilor legitimatoare pentru un regim care a produs suferință și a distorsionat înțelegerea adevărului, cu consecințe până astăzi. Prin urmare, solicităm respectuos tuturor reprezentanților partidelor politice care formează coaliția de guvernare să inițieze, cu responsabilitate și celeritate, diligențele necesare pentru ca Parlamentul să adopte fără întârziere această lege esențială pentru viitorul democrației noastre. Ne angajăm să punem la dispoziție expertiza specialiștilor IICCMER în acest demers', precizează prof. univ. dr. Florin-Daniel Șandru, președinte executiv al IICCMER.

Peste 48% dintre români sunt de părere că se trăia mai bine în perioada regimului comunist, reiese dintr-un sondaj INSCOP, realizat la comanda IICCMER.

Datele au fost culese în perioada 25 iunie - 3 iulie, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului a fost de 1.505 persoane, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de +/- 2,53% la un grad de încredere de 95%.

Conform studiului, 48,4% dintre români consideră că se trăia mai bine în timpul regimului comunist, în timp ce 34,7% apreciază că se trăia mai rău în acea perioadă.

55,8% dintre cei chestionați apreciază că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România, în timp ce 34,5% adoptă o opinie contrară.

Cei chestionați consideră că înainte de 1989: mâncarea era mai sănătoasă (85,1%), era mai puțină libertate (80,9%), oamenii se ajutau mai mult unii pe alții (80%), era mai multă siguranță publică (75,1%), se produceau mai multe decât în prezent (68,5%), statul avea mai multă grijă de cetățeni (66,4%), era mai puțină corupție (65,1%), instituțiile statului erau mai eficiente (58,7%), accesul la educație era mai ușor (49,9%), accesul la servicii de sănătate era mai ușor (48,6%), se trăia mai bine (48,4%), se promovau mai multe valori decât în prezent (48,2%).

77,2% dintre subiecții sondajului consideră că înainte de 1989 România era o țară mai bogată decât în prezent, iar 73,2% spun că era mai respectată pe plan extern. Totodată, 52,8% sunt de părere că în timpul regimului comunist poluarea generată de industrie era mai mică.

59,2% dintre cei chestionați spun că regimul comunist s-a făcut responsabil de abuzuri și crime, în timp ce 23,7% au o opinie contrară.

De asemenea, 66,2% spun că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun, în timp ce 24,1% consideră că a fost un lider rău. AGERPRES/(AS - redactor: Andreea Rotaru, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)