Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a subliniat marți că nu ar renunța la Programul național de investiții 'Anghel Saligny', pentru că ar însemna să se renunțe la investițiile în comunitățile mici și mijlocii.

'Să renunți la 'Anghel Saligny' înseamnă să renunți la investiții în comunități mici și mijlocii, în primul rând, fiindcă orașele mari au venituri, au bani, au posibilitatea de a investi. Să renunți la 'Anghel Saligny' înseamnă că exact la acei oameni renunți, care sunt la periferie și care au condiții de viață mai puțin bune decât cei care stau în orașele mari, în mediul urban. Ar fi o greșeală. Și mai ales că aceste investiții sunt în infrastructură, nu sunt nici în săli de sport, nici în cămine culturale, unde eventual mai poți să amâni investițiile, sunt în drumuri, în apă, în canalizare', a declarat el la Parlament.

Potrivit acestuia, 'avem multe dezechilibre și trebuie văzut cum poți să echilibrezi într-o jumătate de an'.

'Trebuie să ai un proiect pentru cel puțin șapte ani, zece ani. Și trebuie să recunoaștem că ceea ce s-a întâmplat în 1999, dacă nu mă înșel, cu regiunile de dezvoltare, atunci au fost create, este un dezastru, fiindcă decalajul a crescut și în interiorul regiunilor. Sunt mult prea mari și sunt mult prea artificiale. Cu mici excepții, soluția este să regândești ceea ce nu merge. Sigur, nu am și nu vreau să lansez eu soluții în acest moment, dar dacă puneți diagnosticul pe regiunile de dezvoltare, veți vedea că în interiorul regiunilor, dezechilibrele au crescut, distanța a crescut, nu a fost redusă. Deci, din punct de vedere al politicilor de coeziune, nu au fost rezultatele dorite', a susținut Kelemen Hunor.

Referindu-se la impozitul pe proprietate, el a arătat că proprietatea poate fi impozitată în funcție de valoarea sa - la imobile, case, terenuri -, dar la nivel local trebuie făcut, nu la nivel guvernamental.

'Guvernul poate să spună limitele de sus și de jos, dar autoritatea locală trebuie să fie cea care, cum este și astăzi, să spună care este impozitul pentru acel an, fiindcă acolo anual se poate regândi impozitul. Dar este și poate să fie un venit important pentru autoritățile locale', a punctat liderul UDMR.

În ceea ce privește impozitul pe venit, el consideră că trebuie găsită o altă echilibrare pe muncă, 'fiindcă nu poți să iei din buzunarul oamenilor bani'.

'Asta ar însemna că rămân cu mai puțini bani. Taxa pe muncă oricum este destul de mare în România față de statele membre din Uniunea Europeană. Orice măsură trebuie să fie echilibrată. Asta vreau să spun: nu cetățenii au creat această problemă a deficitului bugetar. Deci, nu ei sunt cei care trebuie să plătească. Și încă ceva: trebuie un deziderat pe termen mediu, pe termen lung, care poate să vină, în primul rând, de la președinte și după aceea de la Guvern. Și atunci, omul, dacă știe care e scopul, unde ajung peste câțiva ani, acceptă și sacrificiile. Dar dacă nu există o direcție, nu există un deziderat clar de ce face acum un sacrificiu, sigur că nu va accepta. De aceea, eu spun de fiecare dată: echilibrat, echilibrat, echilibrat', a transmis președintele UDMR.

El a reafirmat că digitalizarea trebuie făcută repede și uniform.

'Problema este că toate sistemele digitale sunt împrăștiate în România și funcționează o zi și după aceea trei săptămâni nu mai funcționează. Nu e vorba doar de ANAF, dar uitați-vă la sănătate, ce este cu cardul de sănătate și cu tot sistemul. (...) Bineînțeles, ANAF-ul trebuie să aibă ținte precise, ținte clare și trebuie să fie în serviciul public și în serviciile oamenilor', a menționat Kelemen Hunor. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)