''Această soluție pe care inițiatorii o propun astăzi respectă practica judiciară (...). Să nu fie o portiță acest proiect pentru legalizarea drogurilor și nici toleranță față de droguri (...). Dacă vrei să conduci, nu consumi droguri. Dacă te hotărăști să consumi droguri sau substanțe psihoactive, nu urci la volan. În considerarea acestui proiect de lege, participanții la trafic vor ști foarte limpede, înainte să acționeze în vreun fel, dacă legea penală incriminează sau nu fapta lor (...). Legiuitorul este obligat să folosească această intervenție și interdicție, fermă și necondiționată, datorită pericolului extrem pe care îl reprezintă conducerea vehiculului sub influența substanțelor psihoactive - numărul mare și în continuă creștere de accidente grave'', a transmis Gorghiu.

Declarația a fost făcută la dezbaterea organizată la Senat de inițiatorii propunerii legislative ''Fără droguri la volan'', care prevede modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, în sensul incriminării, în conformitate cu standardele din statele Uniunii Europene, a consumului de substanțe cu efecte psihoactive înaintea conducerii vehiculelor pe drumurile publice.

Potrivit deputatei liberale, raportul publicat de ANA evidențiază că a crescut ''enorm'', în ultimii ani, numărul de infracțiuni provocate de șoferii aflați sub influența drogurilor.

''A crescut, în ultimii ani, numărul de infracțiuni la regimul conducerii unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive. În 2007 am avut două cazuri, în 2016 s-a ajuns la 100 de cazuri de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive. În 2018 ajunsesem la 729 de cazuri, în 2021 am ajuns la 1.535, în 2022 la 3.242 de cazuri, iar în cursul anului 2023 au fost constatate 3.700 de infracțiuni la regimul producerii de infracțiuni sub influența consumului substanțelor psihoactive'', a precizat Gorghiu.

În opinia sa, posibilitatea ca incriminarea unor astfel de fapte să depindă de o expertiză ar reprezenta o ''încălcare flagrantă a principiului legalității''.

''O astfel de abordare ar reprezenta o încălcare flagrantă a principiului legalității (...). Sigur că există situații de excepție, din diferite motive, în anumite dosare. În aceste situații, există soluții legale la îndemâna magistraților și pot fi aplicate aceste soluții deja folosite în practică. În schimb, soluția cu care absolut sunt de acord și pe care trebuie să o avem în vedere - în sensul că deturnarea sensului legii nu reprezintă o soluție (...). Această propunere legislativă aduce acest element de noutate, prins în proiectul de lege, este să se renunțe la prezența substanțelor psihoactive în sânge. În schimb, proba de sânge este cea mai potrivită pentru a se putea stabili, așa cum spun toți specialiștii, poate conduce la stabilirea existenței sau nu a substanțelor psihoactive'', a punctat Gorghiu.

Deputata liberală a respins 'legendele urbane' potrivit cărora sunt oameni la pușcărie pentru că au luat nurofen.

''A fost o întreagă campanie de dezinformare și de manipulare, continuă și în momentul în care avem această dezbatere, și anume că la pușcărie sunt oameni care au consumat nurofen. Nu există nicio persoană în pușcărie care să fi consumat nurofen la volan. Avem date oficiale de la penitenciare, avem toată statistica. La ce servesc aceste legende urbane, pe care avem obligația toți oamenii responsabili să le demontăm? Pe cine servesc ele? Discuția nu este în niciun caz despre medicamente, este vorba despre siguranța participanților la trafic'', a conchis Gorghiu.

La dezbatere participă senatori și deputați, reprezentanți ai instituțiilor interesate, medici cu diverse specializări, psihologi, reprezentanți ai DIICOT, ai Uniunii Naționale a Barourilor din România, alți specialiști și experți.

Pe 30 ianuarie, la Senat, ca primă Cameră sesizată, a fost depusă o inițiativă legislativă care prevede că un șofer a comis o infracțiune atunci când în sângele său a fost depistată o substanță psihoactivă. Propunerea legislativă de modificare a Codului penal a fost inițiată de mai mulți parlamentari, printre care Alina Gorghiu, Robert Cazanciuc, Cristian Niculescu-Țâgârlaș și Daniel Fenechiu.

În expunerea de motive a propunerii legislative se arată că ''legiuitorul a considerat, dintotdeauna, gravă conduita persoanei care conduce autovehiculul ulterior consumului de substanțe psihoactive, indiferent de cantitatea consumată sau de concentrația depistată în organism, având în vedere efectele pe care astfel de substanțe le produc asupra organismului. De aceea, pe fondul creșterii consumului de droguri, e necesară mărirea limitelor de pedeapsă de la 2 la 7 ani pentru a descuraja conducerea sub efectul unor droguri sau substanțe cu efecte psihoactive''.

În prezent, Codul penal pedepsește conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă. AGERPRES/(A, AS - redactor: Sorinel Peneș, editor: Florin Marin, editori online: Irina Giurgiu, Gabriela Badea)