Analistul politic Cristian Pîrvulescu este de părere că, în condițiile actuale, un autentic tratat de pace între Ucraina și Federația Rusă pare imposibil, o negociere pe deasupra Ucrainei nemaifiind o negociere, ci un dictat.

''Acum trei ani, Rusia declanșa un atac brutal asupra Ucrainei, care ar fi trebuit să se termine cu o victorie totală în doar trei zile, dar Rusia nu a reușit să își atingă obiectivele și astăzi vedem că nu are cum să câștige acest război pe câmpul de luptă'', a precizat profesorul Pîrvulescu, într-o declarație acordată AGERPRES, în contextul marcării a trei ani de la începutul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.

Cristian Pîrvulescu a reamintit că ''lumea occidentală, cu excepția SUA, nu a crezut că acest război va izbucni''.

''Folosind teoria analizei raționale sau neorealismul, analiștii occidentali, universitari sau militari, sugerau că un astfel de atac va fi sortit eșecului și atunci de ce să înceapă Rusia războiul? Occidentul și lumea largă au fost totuși surprinși de eșecul categoric al blitzkriegului putinist asupra Ucrainei. Eroismul și determinarea ucrainenilor de a se apăra au mirat lumea, așa că America apoi și Vestul s-au mobilizat în sprijinul celor agresați. Mult prea încet și nesigur pentru a permite Ucrainei să reușească să respingă atacatorii dincolo de granițe, dar suficient pentru a le asigura mijloace de apărare împotriva agresiunii'', a spus Pîrvulescu.

Însă, a subliniat analistul politic, această întârziere ar putea costa enorm Ucraina, mai ales acum că Donald Trump vrea să impună o pax americana care pare mai mult pax russica, desconsiderând nu doar interesele legitime ale Ucrainei, dar și dreptul internațional.

''Abandonarea Ucrainei de către America lui Trump nu este surprinzătoare, fusese anunțată demult, dar ne pune în fața unei dileme: a devenit Rusia trumpistă sau America a fost putinizată? Într-un articol apărut imediat după realegerea lui Donald Trump în The New Yorker, pe 8 noiembrie, istoricul Timothy Snyder, profesor la Yale, sugera că Trump reprezintă o nouă față a fascismului, adaptată contextului și erei internetului. Ori, pentru Snyder, Putin este fascist. Deci, în ce privește Ucraina, apropierea dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar putea fi și o consecință a ideologiei comune pe care cei doi o practică, o combinație între complot și necesitate. În cazul ucrainean, 'complotul' liberal, la care a participat și Zelenski alături de alți lideri americani și europeni, și 'necesitatea' unei păci cu orice preț. Acesta a fost contextul întâlnirii de la Riad din 18 februarie dintre americani și ruși'', a explicat Cristian Pîrvulescu.

Pentru a face lucrurile mai clare pentru Ucraina și Europa încă netrumpizată, a detaliat analistul politic, după atacurile lui J. D. Vance împotriva valorilor europene (acesta a fost contextul șarjelor împotriva anulării alegerilor din România - și la Munchen și câteva zile mai târziu, la deschiderea CPAC de la New Harbor), au urmat atacurile lui Donald Trump la adresa lui Zelenski pentru a pune Europa și Ucraina într-o situație imposibilă.

''Europa, în sensul său cel mai larg, cu Marea Britanie alături, a încercat să se poziționeze, dar America lui Trump nu pare dispusă să accepte, cel puțin în prima fază, nici Europa, nici Ucraina la masa negocierilor. Ori, o negociere pe deasupra Ucrainei nu mai este o negociere, ci un dictat. Iar în România ne aducem cu durere aminte de Dictatul de la Viena din 1940 care a fost prezentat atunci, dar de multe ori și astăzi, ca un arbitraj. Româna a pierdut o treime din Transilvania fără să aibă vreun cuvânt de spus. În condițiile actuale, un autentic tratat de pace între Ucraina și Rusia pare imposibil. Poate și din acest motiv insistă Donald Trump, pe aceeași lungime de undă cu Vladimir Putin, asupra ilegitimității lui Zelenski și pentru alegeri prezidențiale în plin război în Ucraina. Însă nimeni în Ucraina și nici în majoritatea statelor europene nu va putea accepta un astfel de arbitraj care, în final, ar însemna impunerea unei noi ordini mondiale bazate pe dictat și forță. Ar fi deci mai degrabă posibilă o încetare a ostilităților sau, eventual, un armistițiu'', a arătat profesorul Pîrvulescu.

El a susținut că Rusia nu se va mulțumi cu atât, pentru această parte a Europei perspectivele fiind legate de 'cedările' pe care este dispusă să le facă America în fața Rusiei.

''Rusia însă nu se va mulțumi cu atât și de aceea este dispusă să facă concesii Americii în alte părți ale lumii, acolo unde a pierdut deja influența, precum în Asia Centrală sau în Orientul Mijlociu, doar să primească în schimb dreptul de a controla Europa, măcar pe cea de Est și Centrală. Iar România, care este încă o democrație liberală contrastantă cu restul regiunii, ar trebui 'să accepte' situația geopolitică. Nu numai pentru Ucraina, ci și pentru această parte a Europei perspectivele sunt legate de cedările pe care este dispusă să le facă America în fața Rusiei. Pentru moment, până și Moscova putinistă pare șocată de discursul pro-rus al administrației Trump, dar sunt încă mulți care speră că este vorba doar despre proverbialul tranzacționism al lui Donald Trump. Oare să fie așa de simplu?'', a mai spus profesorul Cristian Pîrvulescu. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)

Citeşte şi:

* Războiul din Ucraina: Sinteza evenimentelor