Președintele Klaus Iohannis a avut misiunea esențială de a ghida țara noastră printr-o serie de crize fără precedent în cel de-al doilea mandat, eforturile sale concentrându-se pe menținerea stabilității, promovarea evoluției democratice, protejarea populației și consolidarea statului de drept, potrivit bilanțului perioadei 2019-2024 publicat de către Administrația Prezidențială.

'În cei cinci ani ai celui de-al doilea mandat, președintele Klaus Iohannis a avut misiunea esențială de a ghida țara noastră printr-o serie de crize fără precedent. Eforturile sale au stat sub semnul continuității și s-au concentrat pe menținerea stabilității, promovarea evoluției democratice, protejarea populației și consolidarea statului de drept, toate acestea fiind imperative pentru o Românie mai puternică și mai unită', se arată în document.

Bilanțul pentru cel de-al doilea mandat al fostului președinte Klaus Iohannis de aproape 770 de pagini cuprinde capitole precum Apărarea țării și securitatea națională, Politica Externă, Cadru legislativ solid și coerent, Relația cu cetățenii, cu societatea civilă, cu autoritățile publice și cu clasa politică, România Educată, Gestionarea pandemiei de COVID-19 și politici de sănătate eficiente.

* Apărarea țării și securitatea națională - alocarea a 2,5% din PIB pentru Apărare la inițiativa șefului statului

În bilanț se precizează că politica de securitate națională a fost o constantă a priorităților strategice esențiale ale României și, în egală măsură, ale președintelui Klaus Iohannis.

'Președintele României a acordat în permanență atenție evoluțiilor din mediul de securitate regional și internațional și a imprimat dinamica și direcțiile de efort național pentru a răspunde acestor dezvoltări și a prezerva securitatea națională', se arată în bilanț, amintindu-se de Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 care a fost fundamentată pe concepția fostului președinte.

De asemenea, se precizează că, la inițiativa lui Klaus Iohannis, 2023 a fost primul an în care bugetul apărării a reprezentat 2,5% din PIB.

În perioada 2020-2024 au fost adoptate 932 de hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

În bilanț se precizează că fostul președinte Klaus Iohannis a susținut activ și asiduu consolidarea prezenței și a activității NATO în România și în regiunea Mării Negre și că rezultatele demersurilor naționale în acest domeniu, conduse de fostul șef al statului, sunt substanțiale. Astfel, se menționează înființarea în 2020 a Comandamentului Multinațional de Corp Sud-Est, iar în 2022 - înființarea Grupului de luptă NATO în România. În plus, se arată că în perioada 2022-2023 a crescut exponențial numărul forțelor NATO pe teritoriul României.

* Politică externă

În ceea ce privește politica externă, în bilanț se afirmă că în mandatul 2019-2024 profilul României a crescut exponențial la nivel regional, european și global.

'Reușita istorică de la reuniunea Consiliului European din decembrie 2023, când a fost luată decizia de începere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, a reprezentat și un succes obținut de președintele Iohannis și de România, fiind astfel un obiectiv îndeplinit un obiectiv strategic și pentru țara noastră', se arată în document.

Tot la acest capitol sunt amintite vizitele fostului șef al statului în străinătate, întâlnirile cu diverși oficiali și cele trei parteneriate strategice încheiate cu Japonia, Bulgaria și Georgia.

În cel de-al doilea mandat fostul președinte a fost distins cu șapte premii: premiul european Coudenhove-Kalergi, premiul Otto cel Mare, premiul internațional Carol cel Mare, premiul european Carol al IV-lea, premiul Civic German, premiul Franz Werfel pentru drepturile omului, Atlantic Council Distinguished International Leadership Award.

* Afaceri europene

La capitolul afaceri europene, în ceea ce privește aderarea României la Schengen este menționată implicarea semnificativă a fostului șef al statului în eforturile pentru finalizarea reformei spațiului de liberă circulație.

În bilanț se precizează și că fostul președinte s-a implicat direct în pregătirea deciziei istorice de acordare a statutului de candidat la aderare la UE pentru Republica Moldova și Ucraina.

* Cadru legislativ solid și coerent

'În cadrul celui de-al doilea mandat, eforturile președintelui Klaus Iohannis au stat sub semnul continuității demersurilor de consolidare a statului de drept, al stabilității, precum și al evoluției democratice a României, într-un context de crize multiple, suprapuse, marcând astfel o perioadă semnificativă în evoluția societății românești. O prioritate majoră a președintelui României a fost consolidarea statului de drept prin menținerea independenței și a integrității sistemului judiciar. Președintele Klaus Iohannis a acționat constant pentru a menține echilibrul și buna funcționare a instituțiilor fundamentale ale statului, a vegheat la respectarea Constituției și a drepturilor și libertăților cetățenești și la protejarea independenței justiției, creând premisele pentru ca parcursul democratic al României ca țară europeană să fie consolidat', se arată în document.

* România educată - promulgarea noilor legi ale educației

Cel mai important demers al fostului președinte în sfera educației și cercetării, proiectul 'România educată', s-a concretizat prin promulgarea noilor legi ale educației.

* Dezvoltare economică, stabilitate financiară, și promovarea economiei de piață

Administrația Prezidențială arată că al doilea mandat al președintelui Klaus Iohannis s-a aflat sub semnul continuității și în ceea ce privește domeniile economic și social. Obiectivele urmărite pe întreaga perioadă a mandatului, circumscrise Programului Prezidențial 'Împreună pentru România normală' au urmărit dezvoltarea economică, stabilitatea financiară și promovarea economiei de piață. Principalele căi pentru atingerea acestora au fost menținerea dialogului constructiv cu mediul de afaceri, încurajarea competitivității și diplomație economică orientată spre repoziționarea țării pe harta economică globală, se arată în bilanț.

Între acțiuni se menționează că Administrația Prezidențială a participat activ la grupurile tehnice de lucru anume constituite, în 2021, pentru elaborarea PNRR, și a monitorizat permanent progresele ulterioare în elaborarea, actualizarea și implementarea Planului.

* Gestionarea pandemiei de COVID-19 și politici de sănătate eficiente

În domeniul sănătății, gestionarea crizei pandemice COVID-19 și promovarea sănătății publice au reprezentat liniile majore de acțiune ale celui de-al doilea mandat al președintelui Klaus Iohannis, într-una dintre cele mai complicate perioade din ultimele decenii, se precizează în bilanț.

'În fața amenințării generate de pandemia de COVID-19, președintele Klaus Iohannis a acționat rapid și responsabil, colaborând strâns cu autoritățile și specialiștii din domeniul sănătății pentru implementarea măsurilor de prevenție și control al răspândirii virusului. La nivel strategic, România a introdus rapid starea de urgență prin decretele Președintelui, începând cu 16 martie 2020, pentru a controla răspândirea virusului. (...) Președintele Iohannis a acționat decisiv în gestionarea crizei, comunicând consecvent la nivel național, cu cetățenii și autoritățile publice, cât și în plan internațional și a monitorizat constant mecanismele de coordonare ale răspunsului pandemic, asigurându-se că sunt luate decizii prompte pentru mobilizarea resurselor necesare în vederea reducerii riscurilor pentru populație', se arată în document.

Pe de altă parte, se menționează că fostul șef al statului a fost un promotor activ al dialogului despre lupta împotriva cancerului, susținând ferm dezvoltarea și implementarea Planului Național pentru Combaterea Cancerului.

* Climă și sustenabilitate - sprijin pentru introducerea 'Săptămânii verzi' în școli

În bilanțul pentru cel de-al doilea mandat se menționează că fostul șef al statului a setat direcția țării noastre privind clima și sustenabilitatea prin documentele programatice pe care le-a inițiat și susținut, fiind primul președinte al României care a înființat o structură dedicată acestor teme la nivelul Administrației Prezidențiale, prin Departamentul Climă și Sustenabilitate (DCS), în septembrie 2020. Printre cele mai importante documente se numără Raportul 'Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile', elaborat de grupul de lucru convocat și coordonat de Administrația Prezidențială, la inițiativa președintelui.

Tot la acest capitol se indică faptul că, cu sprijinul președintelui Klaus Iohannis și al Administrației Prezidențiale, s-au implementat măsuri concrete pentru educația privind schimbările climatice și mediul, precum introducerea 'Săptămânii Verzi' începând cu anul școlar 2022-2023, crearea platformei digitale https://saptamanaverde.edu.ro/ro și identificarea unor locuri potrivite activităților educative în arii naturale protejate.

Fostul șef al statului a susținut atât în primul, cât și în al doilea mandat campaniile de plantare de noi păduri.

* Promovarea culturii, apărarea patrimoniului cultural și încurajarea dialogului intercultural și interconfesional

'Președintele României a susținut constant implicarea activă a autorităților și a instituțiilor publice în elaborarea și aplicarea unor politici legislative adecvate și a unor mecanisme eficiente pentru a garanta fiecărui cetățean liberul acces la cultură și, prin intermediul acesteia, la o dezvoltare umană multilaterală', se arată în bilanțul celui de-al doilea mandat al fostului președinte Iohannis.

* Relația cu românii din afara țării

Administrația Prezidențială arată că, dacă în primul mandat președintele Iohannis a tratat cu prioritate fenomenul emigrației, cauzele și consecințele sale, în cel de-al doilea mandat, circumstanțele au impus o atenție sporită față de dorința unora dintre românii din străinătate de a reveni definitiv în țară.

'Pentru a face mai bine auzită vocea românilor din străinătate de către instituțiile statului, președintele României a încurajat sporirea numărului de parlamentari care să reprezinte Diaspora, precum și facilitarea accesului la vot prin extinderea perioadei, mărirea numărului de secții și promovarea votului prin corespondență', arată, între altele, sursa citată. AGERPRES/(AS - redactor: Florentina Peia, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

Klaus Iohannis, mandatul 2014-2019: Consolidarea statului de drept, drumul spre 'România normală'

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul; Ilie Bolojan - președinte interimar al României

VIDEO Fostul președinte Klaus Iohannis a părăsit Palatul Cotroceni; el a trecut în revistă, ultima dată, Garda de Onoare

VIDEO Ilie Bolojan a ajuns la Palatul Cotroceni; a început ceremonia de predare a mandatului de președinte