România este un partener de încredere în NATO şi UE, "un pilon de democraţie şi stabilitate" în regiune şi trebuie să acţioneze "rapid" şi "cu realism" pentru a transforma provocările generate de crizele globale în oportunităţi de dezvoltare, a subliniat preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, într-un mesaj video adresat participanţilor la o reuniune internaţională care a început miercuri la Bucureşti.

"Bucharest Leaders' Summit: Licence for a Better World" este organizat de Grupul de Presă MediaUno, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României şi Institutul Naţional de Statistică.

"România a încheiat cu succes o etapă din parcursul european, am reuşit reducerea decalajelor de dezvoltare în interiorul Uniunii Europene, am început să fim eficienţi în atragerea fondurilor europene, am construit proiecte, de la autostrăzi şi drumuri mai bune la investiţii esenţiale în spitale şi în educaţie. Acum câteva zile am marcat un moment istoric - ţara noastră a devenit membră Schengen cu frontierele aeriene şi maritime şi ne vom lupta ca aderarea României să fie una deplină cât mai curând. Chiar şi acolo unde nu am reuşit tot ce ne-am propus ştim ce avem de făcut în continuare", a declarat Ciucă.

El a evidenţiat că ţara noastră este un partener de încredere în NATO şi UE. "România contează în lume şi avem un cuvânt de spus, dar ne aflăm într-un moment de răscruce. (...) Suntem în faţa unei serii de provocări şi crize globale pe care trebuie să le confruntăm cu realism, de la securitate şi apărare la dezvoltarea de noi tehnologii, de la siguranţa cetăţeanului la sănătatea publică, de la schimbări demografice la criza climatică. Fereastra de oportunitate este una restrânsă, va trebui să acţionăm rapid la nivel global. (...) Pentru a naviga cu succes în următorul deceniu, pentru a transforma provocările în oportunităţi sunt necesare două ingrediente - viziune şi leadership. Acest eveniment reuneşte lideri, experţi din cele mai importante domenii, care pot oferi direcţie, viziune şi soluţii", a completat preşedintele Senatului.

Potrivit acestuia, România are nevoie de un nou proiect de ţară, iar reprezentanţii clasei politice trebuie să fie "pionierii acestei schimbări". "Cred că România viitorului este una cu instituţii democratice solide, capabilă să ofere siguranţă economică şi socială şi în comunităţi, este un pol de independenţă energetică, investeşte în inovaţie şi tehnologie, dar, mai ales, investeşte în oameni şi potenţialul lor", a mai transmis Ciucă.

Consilierul prezidenţial Loreta Păun a declarat, la rândul său, că prin depăşirea graniţelor instituţionale pot fi găsite modalităţi de colaborare şi sinergie pentru un impact pozitiv durabil.

"Summitul de astăzi reprezintă un veritabil incubator pentru idei inovatoare şi soluţii pragmatice adaptate la nevoile actuale ale lumii noastre, în permanentă schimbare. Haideţi să folosim această oportunitate, să depăşim graniţele instituţionale şi să găsim împreună modalităţi de colaborare şi sinergie pentru un impact pozitiv durabil", a transmis Păun.

Ea a punctat că Sănătatea este un element fundamental pentru "o lume mai bună".

"Pandemia globală ne-a reamintit brutal că Sănătatea trebuie să fie în centrul tuturor politicilor, să fie o prioritate în toate domeniile. Este esenţial să investim în sisteme de sănătate robuste şi reziliente, să promovăm accesul la servicii medicale de calitate pentru toţi şi să sprijinim cercetarea şi inovarea în domeniul medical. O lume în care fiecare individ are acces la îngrijiri medicale adecvate este o lume mai sigură, mai prosperă şi mai echitabilă", a subliniat Păun.

Potrivit şefului Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, Laszlo Borbely, România a înregistrat progrese în privinţa implementării agendei Strategiei de dezvoltare durabilă şi sustenabilă.

El a dat ca exemplu de progres în domeniu şi de pregătire a perioadei viitoare constituirea reţelei naţionale de experţi în dezvoltare durabilă.

"Avem o nouă meserie în România - expert în dezvoltare durabilă. Vom avea 2.000 de experţi până în 2026, 2.000 de oameni care vor fi o reţea, cei care cunosc mai mult despre dezvoltare durabilă, care e cam tot ce mişcă în jurul nostru, care sunt mai pregătiţi. Avem, deocamdată, 150 la nivel central, dar vom avea 1.600 la nivel local. Pornim acum cu 8 - 9 universităţi cu care suntem parteneri. Trebuie să vedem, e extraordinar de multă ştiinţă la nivelul universităţilor, trebuie să folosim mai mult institutele de cercetare, trebuie să externalizăm mai mult, pentru că administraţia publică are capacitatea limitată", a spus Borbely.

El a accentuat şi importanţa momentului în care se află România prin prisma oportunităţilor date de banii europeni, inclusiv cei din PNRR, precum şi de parcursul spre aderarea la OCDE.

"Am ajuns într-o situaţie şi la Agenda 2030 şi în ceea ce priveşte PNRR, am pornit cu banii europeni de la Comisia Europeană, ciclul până în 2027, deci, acum e momentul, într-adevăr, să demonstrăm că suntem buni, adică să pregătim proiectele, să fie o concordanţă. Discutăm foarte mult despre tehnologiile noi, inteligenţa artificială şi ceea ce ţine de această componentă de digitalizare, dar şi aici nu funcţionează dacă nu există un fel de coordonare la nivel guvernamental şi la nivelul instituţiilor care există în România", a evidenţiat Laszlo Borbely.

Conform MediaUno, "Bucharest Leaders' Summit: Licence for a Better World" va găzdui până pe 26 aprilie o serie de conferinţe, având ca tematică identificarea de soluţii sustenabile din diverse domenii ale dezvoltării durabile: cercetare, educaţie, inovare, dezvoltare durabilă, apărare şi siguranţă naţională, energie, digitalizare, sănătate, egalitate de şanse şi drepturile omului, diplomaţie şi relaţii internaţionale. AGERPRES/(A - autor: Daniel Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)