Peste 1.300 de blocuri de locuinţe din întreaga ţară vor fi reabilitate prin intermediul unui fond special prevăzut în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a anunţat joi ministrul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila.

El a precizat că este vorba despre trei fonduri prevăzute în PNRR din care MDLPA va dezvolta investiţiile din întreaga ţară: Fondul renovării - care înseamnă 2,2 miliarde de euro, 2,12 miliarde de euro - pentru tranziţia verde a localităţilor şi 230 de milioane de euro - pentru construcţia de creşe.

"Beneficiarii nu vor fi obligaţi la cofinanţare la niciunul dintre ele, indiferent că vorbim de autorităţi publice locale sau vorbim de proprietari de clădiri publice. Accesul va fi egal din partea tuturor, indiferent de zonă, indiferent de rangul localităţii, indiferent de culoarea politică a primarului. Mecanismele de implementare sunt în aşa fel gândite încât să nu avem niciun fel de interferenţă de un alt tip, decât acela de a dezvolta localitatea (...), iar procedura pe care noi o propunem de implementare este o procedură debirocratizată, mult simplificată", a declarat ministrul, la o conferinţă de presă.

Fondul renovării, cu o valoare de de 2,2 miliarde de euro, are două subcomponente.

Prima componentă priveşte consolidarea de risc seismic şi eficientizarea energetică a clădirilor multi-rezidenţiale, adică a blocurilor de locuinţe, cu o valoare de un miliard de euro, din care 10 % consolidare pe risc seismic, iar 90% este eficientizare energetică.

"Se urmăreşte aici renovarea, respectiv consolidarea, eficientizarea energetică a aproximativ 1.330 de blocuri de locuinţe din întreaga ţară. Solicitarea se va depune în acest caz conform procedurilor pe care le vor implementa de către unitatea administrativ teritorială - care va fi beneficiarul acestei investiţii", a precizat ministrul Dezvoltării.

A doua componentă a Fondului renovării se referă la clădirile publice.

"Aici avem 1,17 miliarde de euro preconizat în această sub-componentă. La fel - 10 % din această sumă pe consolidare de risc seismic şi 90% pe eficientizare energetică, evident cu posibilitatea de a accesa ambele investiţii. (...) Aproximativ 2.000 de clădiri publice renovate, iar cererile în acest caz, beneficiarii cei care pot depune solicitări de finanţare sunt proprietarii, respectiv cei care deţin dreptul de administrare a acestor clădiri publice, acolo unde statul este proprietar. În ceea ce priveşte principii de alocare, propunem pentru această componentă principul "primul venit, primul servit". (...) Foarte important este că acest fond al renovării, din punct de vedere tehnic, este considerat ca fiind o componentă sută la sută verde, ceea ce înseamnă că el contribuie în mare măsură la atingerea ţintei PNRR din punct de vedere al Comisiei Europene, de 37 % componentă verde", a explicat Cseke Attila.

El a adăugat că metodologia şi ghidul de implementare privind Fondul renovării se preconizează a fi finalizate în primul trimestru al anului 2022, după care se poate trece la implementarea acestor proiecte.

"În ceea ce priveşte reformele care sunt legate de Fondul de renovare, sunt în principal legate de proiectul de lege privind consolidarea clădirilor cu risc seismic, care este în dezbatere publică pe site-ul ministerului. (...) Vom extinde consolidarea clădirilor şi la cele cu risc seismic II, astăzi sunt prevăzute în lege numai clădirile cu risc seismic I. De asemenea, pe lângă blocurile de locuinţe vom prevedea în acest proiect de lege şi faptul că şi clădirile publice pot intra într-un asemenea program. O a doua reformă pe Fondul renovării priveşte elaborarea Codului urbanismului şi amenajării teritoriului. Guvernul a aprobat în martie liniile directoare ale viitorului Cod al urbanismului", a menţionat Cseke Attila. AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)