Trimisul special al AGERPRES, Cătălin Alexandru, transmite: Rezultatul alegerilor din Marea Britanie creează premisele unei retrageri ordonate a acestui stat din Uniunea Europeană, prin ratificarea "în perioada imediat următoare" în Parlamentul britanic a acordului de retragere, precizează Adminstraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă transmis, vineri, la finalul reuniunii Consiliului European.

Potrivit sursei citate, liderii europeni au avut un schimb de opinii în urma scrutinului parlamentar din Marea Britanie, invitând Comisia Europeană să prezinte un proiect de mandat cuprinzător pentru relaţiile viitoare dintre Marea Britanie şi UE imediat după data retragerii.

"Rezultatul alegerilor creează premisele pentru o retragere ordonată a Marii Britanii, prin ratificarea în perioada imediat următoare în Parlamentul britanic a Acordului de Retragere. Acest acord este cea mai bună soluţie pentru protejarea drepturilor cetăţenilor români care trăiesc în Marea Britanie. La solicitarea României, a fost introdusă în concluziile Consiliului European o referire explicită la asigurarea unui tratament egal şi echitabil pentru toate statele membre şi în interesul cetăţenilor acestora, ca rezultat al viitoarelor negocieri", se arată în comunicat.

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European de iarnă, precum şi la Summitul Euro în format extins şi la reuniunea Consiliului European în format UE27, care a avut loc în contextul rezultatelor alegerilor anticipate din Marea Britanie.

Agenda Consiliului European a cuprins subiecte legate de combaterea schimbărilor climatice, viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, organizarea unei Conferinţe privind viitorul Europei, precum şi relaţiile externe ale UE.

Referitor la combaterea schimbărilor climatice, liderii europeni au avut o discuţie cu privire la asigurarea neutralităţii climatice a Uniunii până în 2050, în linia angajamentelor asumate prin Acordul de la Paris.

"La finalul unei îndelungate dezbateri, statele membre, cu excepţia Poloniei, au acceptat acest obiectiv. În consecinţă, în condiţiile în care un stat membru nu s-a putut angaja la acest moment asupra obiectivului neutralităţii climatice pentru 2050, liderii vor reveni asupra subiectului la Consiliul European din iunie 2020. Discuţiile cu privire la acest subiect au vizat modalităţile de a asigura o tranziţie justă şi echitabilă, care să ţină cont de particularităţile şi provocările presupuse de atingerea neutralităţii climatice pentru fiecare stat membru. Textul concluziilor se referă la aceste specificităţi, care ţin de realităţi economice şi puncte de pornire diferite, precum şi de mixul energetic naţional al statelor membre. Din acest punct de vedere, se subliniază necesitatea unui cadru flexibil, dotat cu instrumente şi investiţii adecvate, de care să beneficieze toate statele membre", se menţionează în comunicat.

În textul concluziilor se evidenţiază şi importanţa investiţiilor publice şi private în asigurarea tranziţiei, sprijinind intenţia Băncii Europene de Investiţii de a mobiliza un trilion de euro pentru măsuri legate de protecţia mediului şi schimbări climatice în perioada 2021-2030, adaugă aceeaşi sursă.

Liderii europeni, au subliniat, de asemenea, importanţa viitorului Mecanism pentru o Tranziţie Echitabilă care "va facilita investiţii de 100 miliarde euro pentru regiunile şi sectoarele cele mai afectate de tranziţie". Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Iohannis a subliniat, în cadrul Consiliului European, sprijinul de principiu pentru atingerea neutralităţii climatice până în 2050, evidenţiind importanţa garantării unor măsuri echilibrate, adaptate circumstanţelor naţionale, pentru a se evita adâncirea decalajelor de dezvoltare între statele membre. Preşedintele Klaus Iohannis a pledat şi pentru "o reflectare adecvată a nevoilor de finanţare ale României în viitorul cadru financiar multianual, care să faciliteze convergenţa economică şi coeziunea cu celelalte state membre, dar şi adoptarea măsurilor necesare tranziţiei la neutralitatea climatică".

Pe agenda Consiliului European în format UE28 s-a aflat şi viitorul buget multianual pentru perioada 2021-2027, liderii europeni agreând ca preşedintele Consiliului European să preia negocierile în vederea ajungerii la un acord.

De asemenea, au fost adoptate concluzii cu privire la organizarea unei conferinţe privind viitorul Europei în perioada 2020-2022.

În ceea ce priveşte relaţiile externe ale UE, liderii europeni au solicitat Comisiei şi Înaltului Reprezentant să pregătească o bază pentru discuţii strategice asupra relaţiilor UE-Africa, în perspectiva Consiliului European din iunie 2020 şi a viitorului Summit UE-Africa.

"Totodată, Consiliul European a reiterat sprijinul deplin pentru ordinea internaţională bazată pe reguli globale. În contextul blocării mecanismului Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) de soluţionare a disputelor, a cerut Parlamentului European şi Consiliului să examineze, cu prioritate, propunerile Comisiei Europene de adaptare, în linie cu regulile OMC, a legislaţiei UE. În ceea ce priveşte Turcia, Consiliul European a reafirmat solidaritatea deplină cu Grecia şi Cipru privind acţiunile recente ale Turciei din Marea Mediterană", se mai arată în comunicat.

De asemenea, liderii europeni au exprimat solidaritatea cu Albania în urma cutremurului recent şi au salutat anunţul Comisiei Europene privind oferirea de asistenţă umanitară şi de a organiza o conferinţă a donatorilor.

Referitor la Summitul Euro, discuţiile în format extins au vizat stadiul procesului de revizuire a Tratatului privind Mecanismul european de stabilitate, consolidarea Uniunii Bancare, precum şi Instrumentul bugetar pentru convergenţă şi competitivitate. În acest context, menţionează sursa amintită, preşedintele Iohannis "a reiterat susţinerea pentru o abordare incluzivă, precum şi pentru eforturi menite a asigura condiţii de concurenţă echitabile între toate statele membre". AGERPRES/(editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)