Sandra Pralong, consilierul de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, le-a transmis românilor din afara graniţelor, prezenţi luni la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, "salutul şi preţuirea preşedintelui României", subliniind că statul român trebuie să fie mai atent cu nevoile pe care le au în ţările în care trăiesc.

"Sunt extrem de emoţionată să vă văd atât de numeroşi aici şi să vă văd revenind pe unii dintre dumneavoastră, purtând România cu dumneavoastră acolo unde sunteţi. Pentru că România şi românitatea, cultura, tradiţia, credinţa trăiesc prin dumneavoastră. Am numărat, cu un amic istoric, de câte ori s-au schimbat graniţele României de la înfiinţarea statului român: de nu mai puţin de şapte ori, de şapte ori frontiera României s-a dus înainte şi înapoi în Basarabia, în Bucovina, în Ungaria, în Bulgaria. Faptul că, după atâţia ani, dăinuie românitatea acolo unde trăiţi dumneavoastră este absolut excepţional, de recunoscut şi de înclinat în faţa acestei perenităţi pe care o duceţi", a spus Sandra Pralong.

Ea a punctat faptul că efortul depus de românii din afara graniţelor, individual sau la nivel de asociaţii, nu este suficient şi că "într-o ţară normală" instituţiile statului ar putea face mult mai mult ca să susţină aceste eforturi de păstrare a identităţii.

"E nevoie de instrumente de monitorizare şi de evaluare a progresului pe care îl facem an de an. Pe mine mă doare, sincer, că vin a doua oară aici şi văd pe agendă chestiuni care s-au mai discutat, aceleaşi chestiuni şi pare că statul român bate pasul pe loc şi vă invit în continuare, în rezoluţiile pe care le adoptă Universitatea de Vară, să fim cât se poate de concreţi în a cere autorităţilor dare de seamă despre ce au făcut, despre situaţia din Voivodina, din Valea Timocului, Basarabia, Ungaria, despre şcoli, biserici, învăţământul în limba română, care sunt atât de importante", a spus consilierul prezidenţial.

Sandra Pralong a adăugat că este esenţial ca statul să sprijine eforturile românilor din afara graniţelor, care trebuie să fie mai exigenţi în relaţia cu statul român.

"Să te poţi ruga în limba ta, să poţi învăţa în limba ta, să simţi că statul îţi este aproape şi nu te încurcă, aşa cum o face de multe ori statul român este esenţial şi depinde nu doar de bunăvoinţa autorităţilor, ci depinde, deopotrivă, de exigenţa cetăţenilor. Aveţi toate drepturile ca statul român să fie mai atent cu nevoile dumneavoastră şi mai ales să preţuiască faptul că în continuare, individual, în asociaţii, în grupuri, ajutaţi România să dăinuie acolo unde sunt români. Emil Cioran spunea. 'Nu trăim într-o ţară, ci trăim într-o limbă' şi faptul că trăiţi româneşte, înseamnă că România, ţară înconjurată de români, este mult mai mare şi mai frumoasă şi mai bogată prin domniile voastre", a conchis ea.

Prezent la deschiderea oficială a lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, secretarul de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Alexandru Pugna, a opinat că Guvernul României şi Preşedinţia trebuie "să-şi dea mâna" pentru a veni în sprijinul românilor din afara graniţelor, dar şi a celor din Harghita şi Covasna.

"Cred că după 100 de ani în care ne-am dat seama că unirea face puterea şi numai uniţi putem să rezolvăm problemele acestui neam, cred că a sosit aşadar momentul să ne dăm seama de acest lucru, să fim uniţi pentru ca tocmai ceea ce ne dorim să putem duce la bun sfârşit şi să putem face concret ceva pentru românii noştri din diaspora, cel puţin să facem ceea fac alte popoare pentru minorităţile lor", a arătat Alexandru Pugna.

Acesta a precizat că Guvernul României a încercat şi caută soluţii pentru a rezolva problemele românilor din afara graniţelor şi a amintit că, începând din acest an, printr-o ordonanţă de Guvern, s-a hotărât alocarea, în fiecare an, a sumei de 4 milioane de euro bisericilor din diaspora, "pentru a veni în sprijinul comunităţilor româneşti şi pentru a spijini aceste demersuri de încercare a păstrării identităţii noastre naţionale în comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării".

La deschiderea Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului au mai luat cuvântul episcopul Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene şi a organizatorilor.

Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, ajunsă la a XVII-a ediţie, este organizată de Centrul Cultural Topliţa, cu sprijinul Guvernului României, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Federaţia Organizaţiilor Româneşti din centrul şi sud-estul Europei şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.

Timp de mai multe zile se vor aduce în discuţie problemele cu care se confruntă românii din comunităţile istorice, aflaţi în pericol de a-şi pierde identitatea, dar şi cei din Harghita şi Covasna, sau cei care trăiesc în diaspora. Potrivit organizatorilor, "manifestarea a intrat în conştiinţa publică ca un proiect cultural la scară naţională, constituindu-se într-un veritabil parteneriat româno-român", atât prin participarea unor conferenţiari importanţi şi a reprezentanţilor românilor din afara hotarelor şi din ţară, cât şi prin tematica abordată.

La lucrări participă cursanţi din ţară, din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria şi din diaspora, reprezentanţi ai românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, ai romano-catolicilor din Moldova, conferenţiari din principalele centre universitare ale ţării şi din străinătate, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mass-media. AGERPRES (A,AS - autor: Gina Ştefan, editor: George Onea, editor online: Irina Giurgiu)