Ministrul Apărării, Gabriel Leş, spune că simbolistica Zilei imnului naţional arată că sunt toate motivele pentru ca românii să fie mândri că fac parte din marea familie europeană şi că reprezintă o naţiune cu un cuvânt puternic în lume, "o ţară respectată, demnă, liberă şi suverană".

"Simbolistica unei asemenea zile ne aduce aminte tuturor că avem toate motivele să fim mândri că facem parte din marea familie europeană şi că, alături de aliaţii şi partenerii din NATO şi din Uniunea Europeană, reprezentăm o naţiune cu un cuvânt puternic în lume, o ţară respectată, demnă, liberă şi suverană. Fie ca gândurile profunde şi sentimentele umaniste, care răzbat din versurile energice ale imnului nostru naţional, să rodească în sufletul fiecăruia dintre noi, oriunde ne-am afla, să întărească demnitatea şi unitatea poporului nostru! La mulţi ani!", a transmis Gabriel Leş, luni, într-un mesaj de Ziua Imnului Naţional al României.

El afirmă că ziua de 29 iulie are o semnificaţie aparte pentru românii de pretutindeni.

Potrivit ministrului, ""Deşteaptă-te, române!", prin puternicul mesaj patriotic pentru întărirea unităţii naţionale, a luminat, ca un far călăuzitor, întortocheatele cărări ale zbuciumatei noastre istorii, ne-a animat în lupta împotriva tiraniei şi în eforturile de a înfăptui idealurile de dreptate socială, independenţă şi suveranitate".

"Acest cântec a reuşit să însufleţească elanul patriotic al soldaţilor români în timpul marilor bătălii purtate în secolele trecute. Nu putem uita jertfa miilor de soldaţi căzuţi la datorie sub redutele otomane în timpul Războiului de independenţă. Aceştia şi-au dat viaţa pentru afirmarea unei naţiuni libere şi independente, care îşi câştiga, prin sângele vărsat de ostaşii săi, locul în rândul ţărilor suverane ale Europei", a adăugat Leş.

Ministrul menţionează că, în timpul Primului Război Mondial, militarii noştri au luptat cu vitejie pentru unitatea tuturor românilor, apărând cu eroism idealurile milenare ale unei întregi naţiuni.

"La Mărăşti, Mărăşeşti sau Oituz, Armata României a luptat cu îndârjire, până la sacrificiul suprem, împotriva unora dintre cele mai puternice armate ale vremii, cea germană şi cea austro-ungară. Sub deviza 'Pe aici nu se trece', ostaşii români au reuşit să menţină vie flacăra speranţei pentru un popor care îşi văzuse ţara sfârtecată, care cunoscuse ororile ocupaţiei străine şi care fusese decimat de război, de boli şi lipsuri. La finalul conflictului, la 1 Decembrie 1918, s-au adunat la Alba Iulia peste 100.000 de români, veniţi din toate colţurile ţării, pentru a fi martorii celui mai important moment al istoriei noastre - înfăptuirea Marii Uniri. Atunci au răsunat din nou, la unison, acordurile cântecului patriotic "Deşteaptă-te, române!"", menţionează ministrul în mesaj.

Impus, în epoca sa, ca un îndemn la redeşteptarea conştiinţei originii noastre române, afirmă Gabriel Leş, la trezirea demnităţii naţionale, a unităţii de neam şi de limbă, peste toate despotismele sau împărţirile impuse de marile imperii, "Deşteaptă-te române!" avea să-şi reconfirme, după aproape un veac şi jumătate, în decembrie 1989, puterea şi vocaţia de a uni energiile românilor. AGERPRES/(AS - Livia Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)

Citiţi şi:

Ziua imnului naţional al României