Partidul Mişcarea Populară a sesizat Avocatul Poporului în privinţa Codului Administrativ, apreciind că textul de lege încalcă mai multe articole ale Constituţiei şi afectează totodată caracterul oficial al limbii române, a anunţat liderul grupului deputaţilor formaţiunii, Marius Paşcan.

În sesizare se aminteşte că data de 3 iulie Guvernul a adoptat OUG privind Codul administrativ, conform fundamentării, codul venind să răspundă unor serii de disfuncţionalităţi de fond şi de tehnică legislativă ale reglementărilor existente, care afectează buna funcţionare a administraţiei publice, şi care au legătură directă sau conexă cu domeniul dreptului public şi dreptului administrativ.

"Cu toate acestea, constatăm că noul act normativ ridică o serie de probleme de natură constituţională, după cum urmează: Art. 94 alin. (1) şi (2) şi art. 195 alin. (2) şi (3) contravin art. 120 alin. (2) din Constituţie. Conform art. 120 alin. (2) din Constituţie, "În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică". Conform art. 94 alin. (1) din OUG nr. 57/2019, "În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceştia, şi a limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte", se arată în sesizarea PMP.

De asemenea, arată documentul, textul de lege criticat impune obligativitatea folosirii limbilor materne ale minorităţilor naţionale nu doar autorităţilor administraţiei publice locale şi serviciilor publice deconcentrate, enumerate limitativ de Legea fundamentală, ci şi instituţiilor publice aflate în subordine, ceea ce contravine art. 120 alin. (2) din Constituţie. Conform art. 94 alin. (2) din OUG nr. 57/2019, "Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1), prin hotărâre, pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1)."

"În acord cu Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, Constituţia reglementează dreptul de utilizare a limbii minoritare sau regionale numai în raport de existenţa în cadrul unei UAT a unei ponderi semnificative a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale. Textul de lege criticat impune obligativitatea folosirii limbilor materne ale minorităţilor naţionale nu doar autorităţilor administraţiei publice locale şi serviciilor publice deconcentrate, enumerate limitativ de Legea fundamentală, ci şi instituţiilor publice aflate în subordine, ceea ce contravine art. 120 alin. (2) din Constituţie", se arată în sesizarea PMP.

În document se menţionează că, potrivit art. 94 alin. (2) din OUG nr. 57/2019, "Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1), prin hotărâre, pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1)."

"Textul de lege criticat nesocoteşte obligaţia constituţională a existenţei unei ponderi semnificative ca premisa a folosirii limbii materne a persoanelor aparţinând unei minorităţi naţionale în relaţia cu autorităţile publice, pragul de 20% devenind opţional, iar nesocotirea lui este lăsată la arbitrariul organelor deliberative sau chiar a unei singure persoane în cadrul instituţiilor sau autorităţilor cu conducere unipersonală. Totodată, prin generalizarea folosirii limbii materne a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, la nivel naţional, după bunul plac al conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice, trecători în funcţii, sub limita constituţională definite ca pondere semnificativă, este afectat însăşi caracterul de limbă oficială a limbii române", se mai menţionează în sesizare.

Semnatarii documentului apreciază că textul de lege criticat este neconstituţional atât pentru argumentele prezentate anterior, dar şi pentru că afectează caracterul oficial al limbii române.

"Astfel, actele oficiale se întocmesc în limba oficială. Înscrisul în limba maternă a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să aibă din punct de vedere al regimului juridic doar caracter de traducere. În caz contrar, avem două acte oficiale în două limbi, ceea ce conferă, contrar Constituţiei, caracter de limbă oficială limbii minoritare. Aceleaşi argumente subzistă şi în cazul formularelor. În situaţia în care se foloseşte un formular unic, atunci măsura de reglementat prin OUG nr. 57/2019 pentru a nu se aduce atingere limbii oficiale ar fi fost aceea ca înscrierile în formular în limba minorităţii naţionale să aibă dimensiuni mai mici şi caractere italice, conform practicii celorlalte state care acceptă asemenea formulare. În acest fel se protejează caracterul constituţional de unică limbă oficială a limbii române, în acord şi cu preambulul Cărţii europene a limbilor regionale sau minoritare, potrivit căreia protecţia şi încurajarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale şi a necesităţii de a le însuşi - subliniind valoarea interculturalităţii şi a plurilingvismului şi considerând că protecţia şi încurajarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale şi a necesităţii de a le însuşi", arată PMP. AGERPRES/(AS-autor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)