Polonia şi România sunt cei mai importanţi piloni ai Flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice, a declarat marţi vicepreşedintele Senatului Adrian Ţuţuianu.

"Cred că cele două state - Polonia şi România - împărtăşesc o serie de preocupări comune şi particulare din perspectiva riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Atunci când discutăm despre Flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, Polonia şi România sunt cei mai importanţi piloni ai acestuia, iar formatul de cooperare B9 la care se adaugă şi 'Iniţiativa celor Trei Mări' sunt de natură să întărească cooperarea şi să determine o abordare comună într-un context volatil, cu implicaţii internaţionale care sunt semnificative. Aş spune că activităţile noastre comune vin să sublinieze unitatea şi coerenţa Flancului estic şi aliat, contribuie la un nivel ridicat al relaţiilor militare bilaterale şi la consolidarea Parteneriatului strategic dintre Polonia şi România în cadrul UE şi NATO", a spus Ţuţuianu, la masa rotundă româno-poloneză, organizată de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative în cadrul Bucharest Security Conference Dialogues.

Europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu, vicepreşedinte al Parlamentului European, a subliniat schimbările cu care se confruntă lumea.

"Lucrul cel mai important este deteriorarea stării de securitate din lume. Din acest punct de vedere, ne confruntăm cu noi ameninţări, schimbarea climatică, terorismul, atacurile cibernetice şi apoi sunt revigorate vechile ameninţări, războaiele comerciale, care până acum nu existau în peisajul nostru, dar apar din ce în ce mai frecvent la orizont. Un al doilea punct care trebuie menţionat este că globalizarea este inevitabil acompaniată de fragmentare, pentru că, cu cât trăim mai aglomeraţi, cu atât mai mult dorim propriul nostru spaţiu, pentru că totul în jurul nostru se aglomerează. (...) Aş dori să menţionez şi rolul dual al tehnologiei. Lumea se restrânge ca dimensiuni într-un stat global, dar în acelaşi timp există controlul şi manipularea şi vă amintiţi intervenţia rusă în anumite alegeri, dar există şi o manipulare democratică - Cambridge Analytica şi Facebook şi dacă compari dimensiunile celor două fenomene aş spune că democraţia este oricum un sistem mai bun decât autocraţia, pentru că manipulările Cambridge Analytica şi Facebook arată că democraţia s-a reconfigurat", a spus Ioan Mircea Paşcu, care a menţionat şi deteriorarea procesului de luare a deciziilor şi faptul că elitele sunt în prezent mai puţin educate.

El a susţinut că există şi o schimbare a comunicării în politică.

"Avem o distincţie din ce în ce mai înceţoşată între deciziile politice interne şi externe. Este din ce în ce mai dificil să se analizeze dacă o decizie politică externă este exclusiv bazată pe ce se întâmplă în afara unei ţări sau ţine seama şi de ce se întâmplă în interior. (...) Hotărârile politice interne sunt luate ţinând seama şi de influenţa sau impactul din afară. Aceste lucruri sunt din ce în ce mai amestecate'', a arătat europarlamentarul.

Paşcu a subliniat că nu există o planificare strategică.

"Suntem din ce în ce mai neputincioşi în a controla schimbările. Prea multe schimbări în jurul nostru care determină crize şi trebuie să gestionăm crizele tot timpul şi acest lucru trebuie să-l facă factorii de decizie. Prea mult accent pe prezent, care este o succesiune de crize care trebuie gestionate şi o neglijare completă a viitorului. Nu există niciun fel de planificare strategică. Toate forţele se concentrează pe gestionarea crizelor actuale", a afirmat europarlamentarul.

La rândul său, Piotr Naimski - secretar de stat în cadrul Cancelariei premierului Poloniei - a vorbit despre contextul actual, arătând că Europa traversează o perioadă dificilă.

"Trăim o perioadă foarte dificilă, este foarte dificil pentru Europa, este foarte dificil pentru naţiunile noastre, pentru că naţiunile europene încearcă să construiască o nouă ordine. Această nouă ordine va fi complet diferită - aceasta este opinia mea, nu a Guvernului meu - faţă de ceea ce ne amintim din urmă cu 10 - 20 sau doi ani. Schimbarea sau schimbările se petrec una după alta şi gestionarea schimbărilor este probabil aspectul crucial al momentelor pe care le trăim. Totul se referă la aspecte de securitate pentru că lumea este un loc din ce în ce mai periculos. După Războiul Rece asistăm la o serie de războaie de proximitate - războiul din Ucraina, războiul din Siria şi conflicte înalte, acolo unde marile puteri se ating, se confruntă, încercând în acelaşi timp să evite războaie de mai mari dimensiuni. În Europa am fost martorii puterii din ce în ce mai mari a Rusiei", a spus oficialul polonez.

El a arătat că, din păcate, în Europa nu există o planificare strategică. "Suntem martorii unei planificări strategice la Moscova, care datează de pe vremea lui Petru cel Mare şi trebuie să fim conştienţi de acest lucru", a adăugat acesta.

Potrivit acestuia, România este o 'ţară norocoasă', deoarece deţine propriile rezerve de petrol şi gaze şi posibilitatea de exploatare off-shore pe platforma Mării Negre.

"Veţi deveni, probabil, exportatori de gaze naturale, ceea ce pentru noi ca regiune în sud-estul Europei este un lucru deosebit de important şi reprezintă o şansă de diversificare şi de îmbunătăţire a resurselor şi surselor de import", a arătat acesta.

Masa rotundă româno-poloneză, în cadrul Bucharest Security Conference Dialogues, eveniment premergător Bucharest Security Conference 2018, a fost organizată de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) în parteneriat cu Warsaw Institute din Polonia. AGERPRES/(A - autor: Florentina Peia, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Irina Giurgiu)