Noile legi ale securităţii naţionale trebuie adaptate la realităţile cu care România se confruntă atât în plan intern, cât şi internaţional, a declarat miercuri preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

"Până în momentul de faţă nu putem să discutăm despre un proiect legat de modificarea legilor securităţii pentru că ceea ce s-a hotărât în momentul de faţă este crearea comisiei comune de elaborare a modificărilor pe legile securităţii. Este evident că legile securităţii naţionale sunt depăşite, ele fiind elaborate la începutul anilor '90. S-au produs o serie de modificări legate de securitate. Trebuie să adaptăm aceste legi la realităţile cu care ne confruntăm, la pericolele hibride, la problemele legate de atacurile cibernetice şi, de aceea, cred că era timpul să pornim să facem aceste modificări acum. Că aceste modificări vor afecta într-un fel rolul unora dintre instituţiile statului, vom vedea", a afirmat Tăriceanu, la Palatul Parlamentului.

Potrivit acestuia, securitatea naţională nu este o problemă care să ţină de o singură instituţie, fiind necesară o colaborare, să existe în arhitectura instituţională şi constituţională respectul pentru controlul şi echilibrul reciproc al puterilor în stat.

"Dar eu am pledat de foarte multă vreme pentru a considera organizarea şi arhitectura constituţională a României cât mai aproape de ceea ce definim ca republică parlamentară. În perioada preşedintelui Băsescu prea multe puteri au fost acumulate în mâna unui singur om şi am văzut care au fost derapajele şi excesele de putere grave care s-au produs în acea perioadă, pentru care preşedintele poartă o responsabilitate imensă. Ceea ce vedem astăzi - protocoale între instituţiile statului, procuratură, servicii de informaţii care au funcţionat în anii trecuţi sunt consecinţa acestui mod de a vedea exerciţiul puterii. Şi cred că, aşa cum toate celelalte ţări în Europa se bazează pe un model care este cel al republici parlamentare, în care există un singur executiv şi nu două centre de putere executivă, trebuie să ne gândim şi noi. Sigur, Constituţia noastră introduce o serie de elemente suplimentare care dau şi preşedintelui atribuţii largi, dar vreau ca prin ceea ce facem în continuare să ne gândim şi să învăţăm ceva din experienţa nefericită petrecută în cele două mandate ale preşedintelui Băsescu şi să găsim posibilităţile de echilibru între puterile statului", a adăugat el.

Întrebat dacă ar accepta să participe la discuţii cu şeful statului pentru a găsi un numitor comun la modificările care vor urma asupra legilor securităţii naţionale, preşedintele Senatului a spus că întotdeauna este deschis dialogului. "Şi faptul de a-l fi invitat astăzi pe preşedinte la reuniunea la nivel înalt a dimensiunii parlamentare Bucureşti 9 este o dovadă a disponibilităţii mele de dialog permanent cu instituţiile statului", a adăugat el.

În opinia liderului ALDE, în general, legile trebuie să prevadă cadrul general de funcţionare. În al doilea rând, a arătat Tăriceanu, există o abordare din perspectiva dreptului englez conform căreia tot ce nu este interzis, este permis. "Aşa încât, sigur că, spre deosebire de legislaţia şi de spiritul juridic care domneşte in Franţa, care este exact opusul, trebuie să avem în vedere, probabil trebuie să luăm anumite măsuri de protecţie pentru că astfel de interpretări sui-generis, care, de fapt, haideţi să fim serioşi, nu reflectă decât o mentalitate derivată din perioada comunistă în care securitatea colabora strâns cu procuratura pentru a distruge duşmanii poporului. Cam asta s-a întâmplat şi acum, unii dintre noi am trecut în această garnitură onorantă de duşmani ai poporului care trebuie eliminaţi. Şi am văzut această frumoasă colaborare care, bineînţeles, a fost negată de doamna Kovesi, a fost ascunsă, dar cred că există şi oameni responsabili care au adoptat o atitudine curajoasă şi cărora le mulţumesc, care au hotărât ca aceste documente să fie făcute publice, aduse la cunoştinţa opiniei publice şi, bineînţeles, ca aceste grave lucruri, care înseamnă legiferare pe lângă Parlament, să înceteze", a menţionat preşedintele Senatului. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)