Legislativelor naţionale ale statelor din Formatul Bucureşti (B9) le revine un rol "esenţial" în partajarea echitabilă a responsabilităţilor în cadrul NATO, mai ales având în vedere rolul specific în aprobarea bugetelor menite să susţină o abordare mai ambiţioasă a securităţii şi apărării comune, a declarat, miercuri, preşedintele Klaus Iohannis, la sesiunea de deschidere a primului summit parlamentar B9.

"Pornim de la responsabilitatea generică a dimensiunii parlamentare în statele NATO - aceea de a asigura liantul între clasa politică şi societate, pentru raportarea optimă a agendei politice a NATO la necesităţile şi aşteptările cele mai presante ale opiniei publice din statele aliate, care opinie publică doreşte clar mai multă securitate. Totodată, Parlamentelor naţionale ale statelor din B9 le revine un rol esenţial în partajarea echitabilă a responsabilităţilor în cadrul NATO, mai ales având în vedere rolul specific în aprobarea bugetelor menite să susţină o abordare mai ambiţioasă a securităţii şi apărării comune", a spus şeful statului.

El a subliniat că angajamentul României de a aloca 2% din PIB pentru Apărare, începând cu 2017, evidenţiază importanţa colaborării eficiente dintre toţi actorii instituţionali - preşedinte, Parlament şi Guvern.

"Asumarea şi menţinerea acestui angajament s-a realizat, la iniţiativa mea, chiar la începutul mandatului meu de preşedinte, cu acordul tuturor partidelor reprezentate în Parlament. Cred că este un exemplu concret şi pozitiv al modului în care toate instituţiile unui stat membru NATO trebuie să acţioneze pentru respectarea angajamentelor asumate pentru propria securitate, dar şi pentru securitatea întregului spaţiu euro-atlantic", a afirmat Iohannis.

Şeful statului a menţionat că partajarea beneficiilor de securitate vine împreună cu partajarea responsabilităţilor şi că acest principiu trebuie înţeles de societate în ansamblul ei, context în care intervine rolul esenţial al Parlamentelor naţionale.

"Într-adevăr, Parlamentele sunt cel mai bine plasate pentru a explica propriilor opinii publice beneficiile şi responsabilităţile derivate din statutul de membru al NATO", a punctat Iohannis.

Potrivit preşedintelui, formatul B9 s-a consolidat într-o platformă de dialog informal foarte utilă, pe teme de securitate, între statele de pe Flancul estic al NATO, care au devenit deopotrivă beneficiare ale măsurilor de descurajare adoptate la nivel aliat, precum şi contributoare active la securitatea euro-atlantică în întregul său.

Şeful statului a adăugat că Summitul NATO de la Bruxelles din acest an va marca o nouă etapă în procesul de adaptare a alianţei la provocările şi ameninţările actuale de securitate. El a evidenţiat că, în pregătirea acestei reuniuni, summitul formatului Bucureşti de la Varşovia din luna iunie, pe care îl va coprezida împreună cu preşedintele Poloniei, Andrej Duda, va avea un rol foarte important.

"În acest context, implementarea deplină a deciziilor pe care le-am adoptat la summiturile NATO din Ţara Galilor şi de la Varşovia este prioritară. În continuare, va trebui să susţinem că prezenţa aliată pe întregul Flanc estic de la Marea Baltică la Marea Neagră să fie unitară, corentă şi eficientă pentru a servi scopului de consolidare a posturii de descurajare şi apărare a NATO. România susţine ferm iniţiativele aliate care ajută la realizarea acestui deziderat. În completarea acestor eforturi, partenerii alianţei de la est şi sud trebuie să beneficieze în continuare de atenţia şi sprijinul NATO pentru consolidarea rezilienţei lor. În acelaşi timp, susţinem iniţiativele destinate gestionării ameninţărilor din vecinătatea sudică a spaţiului euro-atlantic, inclusiv prin creşterea rolului NATO în combaterea terorismului", a spus şeful statului.

El a subliniat că România susţine ferm şi dezvoltarea parteneriatului dintre NATO şi Uniunea Europeană.

"Am încredere că, la Summitul NATO din acest an, vom reitera, prin acţiuni şi decizii concrete, unitatea şi solidaritatea aliaţilor, precum şi valoarea unei relaţii transatlantice solide. Am convingerea că deciziile pe care le vom adopta la Bruxelles, în iulie, vor face ca NATO să fie o alianţă mai puternică, iar România va rămâne acelaşi aliat şi partener demn de încredere, responsabil, dedicat deplin proiectelor aliate de consolidare a securităţii regionale şi internaţionale", a transmis Iohannis. AGERPRES/(A - autor: Florentina Peia, editor: Claudia Stănescu, imagine: Dan Mihalcea, redactor video: Alberta Forgiarini, grafician: Andrei Cârlan, editori online: Irina Giurgiu, Ada Vîlceanu)