Fostul preşedinte al României Emil Constantinescu a afirmat, la cel de-al XXI-lea Summit Economic al Eurasiei, care a avut loc la Istanbul în perioada 11 - 13 aprilie, că, într-o epocă a dezvoltării fără precedent a ştiinţei şi tehnicii, democraţiile au nevoie de oameni ce pot emite propriile lor judecăţi de valoare, nelăsându-se manipulaţi prin mijloace de comunicare în masă.

Evenimentul organizat de Fundaţia Marmara a avut ca temă "Dilema secolului nostru - tehnologie versus politică".

Emil Constantinescu, care este deţinător al "Medaliei de onoare" a fundaţiei, a subliniat că tema summitului a supus atenţiei o problemă gravă, care dacă nu va fi rezolvată, poate genera consecinţe pe termen lung mai grave decât cele ale crizelor economice sau politice, respectiv "o criză a civilizaţiei contemporane şi a umanităţii", potrivit unui comunicat transmis de Biroul de presă al fostului preşedinte.

În opinia sa, dilema decidenţilor politici de a alege între bine şi rău în faţa extraordinarei dezvoltări a tehnologiei nu se limitează la controlul armelor de distrugere în masă, pentru că progresul ştiinţei şi al tehnologiei creează şi alte ameninţări asupra vieţii şi a mediului înconjurător.

"Aş vrea să mă refer doar la relaţia dintre tehnologia comunicaţiilor şi democraţie, care în ultimul timp a luat o turnură neaşteptată. Progresul în domeniul difuzării informaţiilor a făcut ca acestea să fie tot mai greu de controlat de regimurile totalitare şi a dus la extinderea spaţiului regimurilor democratice în ultimul deceniu al secolului XX şi primul deceniu al secolului XXI, la democratizarea cunoaşterii şi dezvoltarea educaţiei pe plan mondial", a explicat Emil Constantinescu.

Potrivit acestuia, în paralel, are loc şi transformarea cetăţenilor în consumatori, prin mondializarea economiei de piaţă, iar tot mai mulţi tineri sunt atraşi de aspectele facile ale societăţii informatice care "simplifică gândirea, prevalând imaginea în dauna reflecţiei profunde", existând pericolul ca adolescenţii de azi să devină mai degrabă spectatori decât actori cunoscători în scenariul societăţii post-industriale care se joacă pe scena lumii mondializate.

Fostul şef al statului atenţionează că democraţiile au nevoie de cetăţeni care pot judeca folosindu-şi propria inteligenţă şi nu de indivizi care se supun necondiţionat autorităţii sau care pot fi manipulaţi prin mijloace de comunicare în masă. În egală măsură, au nevoie de lideri cu o viziune pe termen lung şi o gândire strategică şi nu doar de politicieni populişti cu o gândire limitată la obiective electorale, a adăugat Constantinescu.

"Urmărind ultimele evenimente politice marcate de manipularea a zeci de milioane de oameni prin utilizarea mercantilă a datelor lor personale, de proliferarea corupţiei şi de degradarea discursului liderilor politici în mesaje simpliste şi populiste, mi-am amintit de un tablou pe care l-am văzut la Muzeul Capodimonte din Neapole. Tabloul pictat de Peter Bruegel cel Bătrân în 1568 cu un an înaintea morţii sale, intitulat 'Parabola orbilor conduşi de orbi', zugrăveşte un şir de oameni al căror conducător cade într-o groapă trăgându-i după el şi pe ceilalţi, care se ţin unul de altul într-o solidaritate stupidă. Pe fundalul cărării pe care orbii se îndreaptă inexorabil spre groapă se vede o biserică, pe care ne-am putea-o închipui că reprezintă valorile morale uitate, dar şi silueta fragilă a unei flori de iris, care poate simboliza speranţa", a spus Emil Constantinescu.

El a remarcat că întreaga istorie a omenirii arată că informaţiile şi cunoştinţele ştiinţifice, dar şi produsele rezultate în urma proceselor tehnologice pot avea efecte bune sau rele, în funcţie de modul în care deţinătorii puterii politice hotărăsc folosirea lor, dând ca exemplu descoperirea dinamitei de către
Alfred Nobel (1866), care a contribuit la un progres considerabil economic şi industrial (construcţia drumurilor, a căilor ferate sau în exploatările miniere), dar folosirea ei în scopuri militare a dus la enorme pierderi de vieţi omeneşti şi distrugeri materiale sau ale unei părţi din patrimoniul cultural al omenirii.

În contextul dezvoltării fără precedent a ştiinţei şi tehnologiei, convingerea lui Emil Constantinescu este că fiecare individ şi toţi împreună pot face alegerea.

La summitul de la Istanbul au luat parte preşedinţii Macedoniei, Gjorge Ivanov, şi Bosniei Herţegovina, Marinko Cavara, şi foştii preşedinţi ai Turciei Abdullah Gul, Letoniei Valdis Zatlers, Croaţiei Stjepan Mesic şi Ivo Josipovic şi Republicii Moldova Petru Lucinschi. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea)