Republica Islamică Iran rămâne în picioare după un război de 107 zile cu Statele Unite și Israelul, dar cu un cost ridicat de peste 3.000 de morți, distrugerea unor industrii importante și o criză economică care amenință mijloacele de trai ale iranienilor, scrie joi EFE într-o analiză.

Pe 28 februarie, primele bombe americane și israeliene au căzut asupra centrului Teheranului, provocând victime, printre acestea, însuși liderul suprem Ali Khamenei, care a condus Republica Islamică din 1989, și 168 de copii și profesori de la o școală din orașul Minab, din sudul Iranului.

Timp de 39 de zile consecutive, Statele Unite și Israelul au bombardat peste 13.000 de ținte pe teritoriul iranian, între care secții de poliție, cazărmi ale Gărzilor Revoluționare, aeroporturi și sisteme de apărare aeriană. Spitale, școli, instalații de desalinizare, fabrici și uzine petrochimice au fost, de asemenea, lovite.

Aceste atacuri au provocat pagube de 270 de miliarde de dolari, au accelerat concedierile și au dus inflația la 83%, cea mai mare rată din ultimele șase decenii.

Peste 3.000 de morți

Aceste bombardamente au dus la moartea a 3.468 de persoane - 2.008 militari și 1.460 de civili -, potrivit cifrelor guvernului iranian, care au indicat, de asemenea, că peste 34.000 de oameni au fost răniți în întreaga țară.

Din numărul total de decese, 1.265 au fost înregistrate la Teheran, unde alte 2.800 de persoane au fost rănite, dintre care 125 rămân spitalizate, potrivit unor declarații făcute marți de Mehdi Babaei, președintele Comitetului de Securitate al Consiliului Municipal Teheran.

ONG-ul HRANA, cu sediul în SUA, estimează numărul morților la 3.636 la 8 aprilie, ziua în care s-a ajuns la un armistițiu între Iran și Statele Unite - cifre similare cu numărătoarea oficială.

Infrastructură

Cele peste 13.000 de bombardamente pe parcursul a 39 de zile au provocat pagube grave infrastructurii țării, începând cu clădirile civile, 100.000 de locuințe și 23.500 de afaceri fiind afectate la nivel național.

În plus, peste 300 de centre medicale, 32 de universități și 857 de centre educaționale și școli au fost lovite, potrivit președintelui Semilunii Roșii Iraniene, Pirhosein Kulivand.

Aeroporturile Imam Khomeini și Mehrabad din Teheran au fost, de asemenea, avariate, la fel ca și Aeroportul Mashhad din nord-est, Aeroportul Bushehr din sud și Aeroportul Tabriz din nord-vest.

În plus, 15 avioane de pasageri au fost distruse pe aeroporturi, iar 20% din flota operațională a Iranului, de aproximativ 130 de aeronave, a fost scoasă din funcțiune, potrivit Autorității Aviației Civile Iraniene.

Sectorul industrial

Industria țării nu a fost cruțată de bombardamente, cel puțin 3.000 de elemente de infrastructură fiind afectate, inclusiv cele mai importante sectoare ale țării, precum petrochimia și oțelul, care au fost responsabile pentru exporturi în valoare de 13 miliarde de dolari anul trecut, respectiv 6 miliarde de dolari.

Cel puțin 50 de uzine petrochimice s-au închis din cauza pagubelor suferite, iar Mobarakeh, principala oțelărie a Iranului și una dintre cele mai mari din Orientul Mijlociu, va avea nevoie de un an pentru a-și recupera capacitatea normală.

Pagubele provocate industriei, împreună cu întreruperea internetului timp de trei luni, au dus la pierderea a cel puțin două milioane de locuri de muncă, potrivit cifrelor guvernului iranian, și au exacerbat criza economică din țară.

În aceste luni de conflict, inflația a crescut la 83%, cea mai mare cifră din ultima jumătate de secol în Iran, și până la 129% pentru produsele alimentare.

Creșterea constantă a prețurilor afectează economia unei populații care s-a revoltat deja, în decembrie trecut și în ianuarie, din cauza situației financiare dificile, în protestele care au fost reprimate brutal, soldându-se cu mii de morți.

În negocierile cu Statele Unite, Iranul caută în primul rând un suflu economic prin ridicarea sancțiunilor asupra vânzărilor sale de petrol și accesul la miliarde de dolari înghețați în străinătate pentru a reconstrui țara, dar și pentru a îmbunătăți viața iranienilor și a preveni noi revolte. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Președinții american și iranian au semnat de la distanță acordul de încetare a ostilităților (sinteză)