În acordul dintre Statele Unite și Iran este prevăzut un fond privat de 300 de miliarde de dolari pentru investiții în economia iraniană, a afirmat marți o sursă a agenției Reuters informată direct despre înțelegere.

Sub rezerva anonimatului - deoarece planul nu a fost încă anunțat oficial nici la Washington, nici la Teheran - sursa respectivă a precizat că fondul ar urma să stimuleze ambele părți să semneze un acord final pentru încheierea războiului.

Despre existența fondului s-au mai vehiculat informații în presă, dar Reuters dezvăluie pentru prima dată că mai mult de jumătate din sumă este deja angajată, iar întreaga finanțare este asigurată de sectorul privat. Noul fond este un vehicul pentru investiții, nu un program de reconstrucție sau despăgubiri, și nu va include nicio sumă din partea unor guverne și niciun împrumut nerambursabil. Banii provin de la companii din SUA, din țări arabe din Golf, din Asia, America de Sud și Africa. Sunt vizate domenii cum ar fi cel energetic, logistica, producția și transportul.

Un oficial iranian de rang înalt a declarat agenției Reuters că Teheranul urmărea inițial să obțină 400 de miliarde de dolari ca despăgubiri pentru daunele produse de război, însă Washingtonul a refuzat să asigure suma.

Ulterior a apărut ideea așa-numitului Fond pentru Reconstrucție și Dezvoltare, la care statele din regiune vor contribui în diverse moduri, inclusiv prin asigurarea de împrumuturi, deschiderea de linii de credit sau finanțarea directă a reconstrucției unor situri afectate de război, cum ar fi complexul siderurgic Mobarakeh, rafinării, aeroporturi și infrastructura în general.

Iranul, a cărui economie este printre cele mai mari din Orientul Mijlociu, nu a beneficiat aproape deloc de investiții străine semnificative în ultimele patru decenii, fiind exclus de pe piețele internaționale de capital prin serii succesive de sancțiuni americane și internaționale. Rezervele confirmate de gaze naturale sunt pe locul doi în lume ca mărime, iar cele de petrol - pe locul patru. Populația de 92 de milioane este relativ tânără și educată, baza industrială este diversificată, iar potențialul neexploatat este semnificativ în domenii cum ar fi petrochimia, mineritul, turismul și agricultura.

Oficiali americani și iranieni au anunțat duminică o înțelegere privind încheierea conflictului declanșat de SUA și Israel prin atacurile din 28 februarie împotriva Iranului. Conform celor convenite, blocada SUA urmează să ia sfârșit, iar Strâmtoarea Ormuz, vitală pentru comerțul mondial cu petrol și gaze, urmează să fie redeschisă.

Fondul de investiții este complet distinct de activele iraniene blocate în străinătate, subiect negociat în paralel în legătură cu ridicarea sancțiunilor impuse de SUA, a afirmat sursa Reuters. Mecanismele financiare, obiectivele și calendarele sunt diferite.

Fondul nu va fi creat și nu va deveni operațional până la încheierea unui acord final satisfăcător, iar odată ce va fi semnat memorandumul de înțelegere americano-iranian procesul va fi structurat pe următoarele 60 de zile. 'În aceste 60 de zile administratorii fondului vor colabora cu iranienii și cu investitorii pentru planificarea și examinarea proiectelor', a precizat sursa.

Memorandumul pe 60 de zile este doar un cadru, nu un acord final, iar negociatorii americani și iranieni vor acționa în mai multe direcții legate de domeniul nuclear, de sancțiuni și de securitatea regională.

Ministerele de externe ale Iranului și Pakistanului - țară care a contribuit la medierea acordului privind fondul - nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta.

O purtătoare de cuvânt a Casei Albe a făcut trimitere la un interviu acordat lui televiziunii CBS de vicepreședintele american JD Vance, în care acesta a afirmat că Iranul ar putea obține acces la un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari susținut de statele din Golf dacă va respecta acordul cu SUA, inclusiv demontarea programului nuclear, eliminarea stocurilor de material fisionabil îmbogățit și acceptarea unor inspecții riguroase și a unui regim de aplicare a prevederilor.

Sursa Reuters nu a precizat cum și de cine va fi administrat fondul, menționând că detaliile-cheie nu au fost încă stabilite, dar a numit companii din Coreea de Sud, Japonia, Singapore, Malaezia și SUA care și-au luat deja angajamente; a refuzat însă să furnizeze o listă completă. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Irina Giurgiu)