Mesajul președintelui Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, cu prilejul Zilei Autorității Electorale Permanente - 29 octombrie 2026

Astăzi, Autoritatea Electorală Permanentă împlinește 23 de ani de existență. Este un moment în care privim la drumul parcurs, dar, mai ales, la responsabilitatea pe care o avem față de viitorul democrației din România.

Alegerile nu înseamnă doar vot, buletine, secții și rezultate. Înseamnă încredere. Încrederea cetățenilor că regulile sunt clare, că sunt aceleași pentru toți, că votul lor contează și că instituțiile care organizează și supraveghează procesele electorale își îndeplinesc misiunea cu profesionalism, imparțialitate și respect față de lege. Această încredere nu se câștigă prin declarații, se construiește prin reguli corecte, decizii transparente, competență profesională și capacitatea instituțiilor de a răspunde unor realități aflate într-o continuă schimbare.

Mi-am asumat, la preluarea mandatului, un obiectiv clar: să contribui la transformarea Autorității Electorale Permanente într-o instituție puternică, modernă, credibilă și respectată atât în România, cât și în plan internațional. O instituție care nu se limitează la gestionarea perioadelor electorale, ci construiește permanent condițiile pentru alegeri corecte, previzibile și bine organizate.

În acest mandat, am început un proces amplu de reformă, pornind de la o convingere simplă: nu putem cere rezultate mai bune dacă păstrăm aceleași reguli neclare, aceleași mecanisme fragmentate și aceleași vulnerabilități. Am inițiat, prin echipa Autorității Electorale Permanente, un pachet de proiecte legislative care vizează atât modernizarea sistemului electoral, cât și consolidarea instituției care are responsabilitatea de a-l administra.

Unul dintre cele mai importante demersuri este elaborarea Codului electoral, un proiect prin care ne propunem să reunim într-un cadru legislativ coerent reglementările privind alegerile prezidențiale, alegerile parlamentare, alegerile locale și alegerile pentru Parlamentul European, precum și referendumurile. Avem nevoie de reguli clare, armonizate și ușor de aplicat, care să reducă interpretările neunitare și să ofere tuturor celor implicați predictibilitatea necesară. Reforma electorală nu trebuie să fie o succesiune de intervenții punctuale, adoptate în funcție de urgențele momentului, ci un demers temeinic, fundamentat pe experiența electorală, pe jurisprudență și pe bunele practici europene. În paralel, am pus în mișcare reforma legislației privind partidele politice și finanțarea activității acestora și a campaniilor electorale. Regulile trebuie să reflecte realitățile actuale, să asigure transparența surselor de finanțare și a cheltuielilor, să consolideze mecanismele de control și să stabilească responsabilități clare.

Un alt proiect esențial este reglementarea organizării și funcționării Autorității Electorale Permanente printr-o lege proprie. Este dificil să construiești o administrație electorală puternică atunci când statutul, atribuțiile și mecanismele sale de funcționare sunt dispersate în reglementări diferite. AEP are nevoie de un cadru juridic clar, de competențe bine delimitate, de instrumente adecvate pentru îndeplinirea atribuțiilor legale și de o structură capabilă să răspundă responsabilităților sale permanente. Acest demers privește nu doar organizarea internă, ci și profesionalizarea administrației electorale, dezvoltarea capacității instituționale și consolidarea rolului AEP în arhitectura democratică a statului.

Am acordat, de asemenea, o atenție deosebită aplicării Regulamentului (UE) 2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică. Comunicarea politică s-a mutat într-o măsură tot mai mare în mediul digital, iar cetățenii trebuie să poată identifica cine plătește pentru un mesaj politic, cine îl transmite și în ce condiții ajunge acesta la ei. În aceeași direcție se înscriu și demersurile privind transpunerea celor două directive europene referitoare la dreptul cetățenilor Uniunii Europene de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European și la alegerile locale. Finalizarea acestor demersuri legislative face parte din efortul de aliniere a cadrului normativ național la cerințele europene și de asigurare a exercitării drepturilor electorale în condiții clare și previzibile.

Toate aceste proiecte au în comun aceeași direcție: modernizarea regulilor, consolidarea instituției și creșterea încrederii în procesele electorale. Ele presupun consultare, dialog cu partidele politice, cu societatea civilă și cu instituțiile competente. Adoptarea legilor aparține Parlamentului, iar implementarea lor trebuie pregătită temeinic, astfel încât noile reguli să fie cunoscute, aplicabile și testate înaintea scrutinurilor viitoare.

În același timp, cred că prestigiul unei instituții se construiește și prin felul în care aceasta se raportează la partenerii săi. AEP trebuie să fie un interlocutor serios pentru Parlament, Guvern, autoritățile administrației publice, partidele politice și societatea civilă, dar și un partener credibil pentru instituțiile electorale din alte state și pentru organizațiile europene și internaționale. Experiența acumulată în România, schimbul de bune practici și cooperarea internațională sunt esențiale pentru a răspunde unor provocări electorale tot mai complexe.

Le mulțumesc colegilor din cadrul AEP pentru contribuția lor și apreciez implicarea celor care au înțeles că instituția nu este o moștenire personală și nici un teritoriu rezervat unor interese de grup. Ea există pentru cetățeni, este susținută din bani publici și trebuie administrată cu responsabilitate, integritate și respect față de lege. Mandatele trec, instituțiile rămân. Iar ceea ce lăsăm în urmă trebuie să fie mai bun decât ceea ce am găsit.

La 23 de ani de la înființare, Autoritatea Electorală Permanentă are în față o etapă importantă. Nu este suficient să administrăm ceea ce am moștenit. Trebuie să avem capacitatea de a corecta ceea ce nu funcționează, de a moderniza ceea ce a rămas în urmă și de a construi ceea ce va fi necesar pentru alegerile viitorului.

Vreau ca AEP să fie o instituție al cărei prestigiu se bazează pe ceea ce face, pe felul în care își îndeplinește atribuțiile și pe încrederea pe care o câștigă prin rezultate.

Aceasta este direcția pe care mi-am asumat-o și acesta este angajamentul meu: o Autoritate Electorală Permanentă mai puternică, mai transparentă, mai bine pregătită și mai aproape de standardele unei administrații electorale moderne.

La mulți ani, Autoritatea Electorală Permanentă!