Activista Dolores Huerta, cofondatoare a principalei organizații din SUA pentru drepturile lucrătorilor agricoli în anii 1960 și care a schimbat viețile a mii de migranți în Statele Unite, a încetat din viață la vârsta de 96 de ani, a anunțat familia sa miercuri, transmit AFP și Reuters.

''Știm că mulți dintre voi, din întreaga lume, împărtășiți durerea noastră; vă vom ține la curent cu privire la planurile de a onora și celebra viața și moștenirea sa extraordinare'', a transmis familia pe Instagram, fără a preciza cauza decesului.

Potrivit mai multor instituții de presă americane, Dolores Huerta suferea de cancer.

Americanca de origine mexicană a fost o figură marcantă în lupta pentru drepturile civile și este cea care a lansat sloganul ''Si se puede'' (''Da, se poate'') în timpul protestelor lucrătorilor agricoli din California - o expresie care, decenii mai târziu, a fost adaptată de Barack Obama sub forma ''Yes we can'' (''Da, putem'') în timpul campaniei sale victorioase pentru Casa Albă.

Dolores Huerta a luptat pentru ca lucrătorii agricoli să obțină dreptul de a se organiza în sindicate și, în 1962, a cofondat, alături de Cesar Chavez, ceea ce avea să devină sindicatul United Farm Workers (Lucrătorii Agricoli Uniți).

Organizația, care rămâne cel mai influent sindicat din sectorul agricol în Statele Unite, a fost zguduită la începutul acestui an de acuzații de viol la adresa lui Chavez, în legătură cu fapte care ar fi avut loc în anii '70. În acest context, Huerta a dezvăluit că și ea a fost violată de către acesta, precizând că a păstrat tăcerea de teamă să nu distrugă moștenirea luptelor lor sindicale.

Dolores Huerta și Cesar Chavez au organizat greve, marșuri de mare anvergură către parlamentul statului California și un boicot național al strugurilor de masă, protestând astfel împotriva condițiilor precare în care munceau culegătorii, în special din cauza expunerii acestora la pesticide.

Mamă a 11 copii, proveniți de la trei tați diferiți, ea s-a implicat și în lupta pentru dreptul la avort, colaborând cu personalități precum Angela Davis și Gloria Steinem; a fost arestată de peste douăzeci de ori și bătută și rănită grav de poliție în timpul unei demonstrații din 1988, la San Francisco.

Cu două decenii înainte, a fost prezentă pe același podium cu senatorul și candidatul la alegerile primare democrate Robert Kennedy, cu doar câteva minute înainte ca acesta să fie asasinat.

Chiar și la o vârstă înaintată, a rămas activă prin intermediul fundației sale, cu sediul în Bakersfield, în inima regiunii agricole a Californiei. După revenirea lui Donald Trump la putere, ea i-a îndemnat pe activiști să se pregătească pentru alegerile de la jumătatea mandatului - care au loc săptămâna viitoare - cu scopul de a schimba raportul de forțe din Congresul SUA în favoarea democraților.

În iulie 2025, ea a declarat pentru AFP că ofensiva anti-imigrație condusă de președintele american este ''absolut atroce''.

În opinia sa, tendințele rasiste de care s-a lovit în tinerețe, pe când era lider sindical, nu au dispărut niciodată. ''Cred că această boală - rasismul - este cea care a contaminat cu adevărat sistemul nostru politic'', a remarcat ea. ''Trump, de fapt, exploatează acest rasism, continuând să-i plaseze pe imigranții - în principal persoane de culoare - în centre de detenție''. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea)