În Elveția, autoritățile, mediile economice, partenerii sociali și principalele partide și-au exprimat duminică ușurarea după respingerea de peste 54% dintre votanți a inițiativei antiimigrație propusă de dreapta radicală, care urmărea plafonarea numerică a populației din această țară, relatează AFP și Boursorama.

'Prin decizia lor de astăzi, cetățencele și cetățenii au transmis un semnal de stabilitate, de deschidere și de fiabilitate', a declarat ministrul elvețian al justiției și poliției, Beat Jans, într-o conferință de presă după anunțarea rezultatului.

În sondajele care au precedat votul, dată fiind ușorul avantaj în favoarea acestei inițiative, a cărei adoptare ar fi putut compromite relațiile între Elveția și Uniunea Europeană, principalul său partener comercial, cu care întreține legături economice strânse, în pofida neapartenenței sale la UE.

Lansată de Uniunea Democratică de centru (UDC, dreapta radicală), primul partid al țării, această inițiativă într-o Elveție în care străinii reprezintă mai mult de un sfert din populație, viza limitarea imigrației cu scopul de a împiedica populația rezidentă permanentă să depășească 10 milioane de locuitori până în 2050 în timp ce țara are în prezent 9,5 milioane de locuitori.

Propunerea a fost respinsă de asemenea de o majoritate a cantoanelor,cele mai mari procente de voturi împotrivă fiind înregistrate în Basel-Stadt (73,48 %), Neuchâtel (67,26 %) și Geneva (65,42 %).

'Respingând inițiativa UDC, populația elvețiană a spus nu izolaționismului și xenofobiei. Acest nu exprimă refuzul clar al revenirii la timpuri sumbre, marcate prin statutul sezonier și privarea de drepturi pentru unele persoane', a reacționat Uniunea sindicală elvețiană.

'Este o duminică dezamăgitoare pentru noi, dar și pentru întreaga Elveție', în pofida unui larg sprijin în zonele rurale, a declarat jurnaliștilor liderul UDC, Marcel Dettling.

Inițiativa era combătută de guvern, parlament, principalele partide, sindicate și patronat.

Ecologiștii s-au declarat 'ușurați de respingerea clară a inițiativei haotice a UDC'.

'Sunt liniștit. Această inițiativă punea în practică o politică a țapului ispășitor', a declarat Benoît Gaillard, deputat socialist, la televiziune.

Potrivit Jess Middleton, de la societatea de analiză a riscurilor Verisk Maplecroft, respingerea inițiativei a 'permis Elveției să evite o perturbare majoră pentru economia sa și relațiile sale cu Bruxellesul'.

Scrutinul a înregistrat o participare majoră, aproape 59%, net superioară mediei de circa 49%, observată în ultimii ani.

'Nu este surprinzător, văzând intensitatea campaniei' și 'nu este de mirare (...) întrucât, dincolo de problema politicii de imigrare, era în joc, în parte, și politica europeană a Elveției', a declarat pentru AFP Pascal Sciarini, politolog la Universitatea din Geneva.

Dacă pragul celor 10 milioane ar fi fost depășit înainte de anul 2050, Elveția ar fi trebuit să denunțe acordul de liberă circulație cu UE în doi ani și alte acorduri bilaterale referitoare la azil și securitate ar fi devenit caduce.

Lipsa locuințelor, creșterea chiriilor, urbanizarea excesivă, ambuteiajele, trenurile aglomerate, creșterea criminalității, sistemul de sănătate la limita capacității și scăderea calității învățământului sunt principalele argumente ale susținătorilor acestei inițiative.

'UDC suferă astăzi o înfrângere, dar una minoră', a subliniat Sciarini, menționând că, pentru un partid care obține 30% din voturi în parlament, faptul că a convins aproximativ 45% dintre alegători reprezintă un sprijin mult mai mare decât baza sa electorală.

Thomas Aeschi, șeful grupului UDC din Parlament, împărtășește această analiză: 45% de voturi pentru 'da', 'este un mesaj foarte puternic' care arată că 'o mare parte a populației elvețiene nu dorește ca imigrația, așa cum o cunoaștem astăzi, să continue', a declarat el pentru AFP.

Deși a salutat respingerea inițiativei, organizația patronală Economia elvețiană a considerat că 'este, de asemenea, evident că imigrația reprezintă o preocupare pentru populație'.

Într-un referendum separat, elvețienii au aprobat înăsprirea condițiilor de acces la serviciul civil, măsură susținută de guvern în contextul consolidării capacităților militare în Europa.

Stânga s-a opus acestei măsuri, considerând că această reformă amenință, pe termen lung, însăși existența acestei alternative la serviciul militar.

Elveția impune serviciul militar obligatoriu pentru bărbați în cadrul unui sistem de miliție. De la relaxarea, în 2009, a condițiilor de acces la serviciul civil pentru cei care refuză să satisfacă serviciul militar din motive de conștiință, numărul acestora a crescut semnificativ, o evoluție considerată problematică de către guvern. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci ,editor online: Andreea Preda)