Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu vrea să-și transforme țara într-o ''super-Sparta'' a Orientului Mijlociu, dar costul exorbitant al războiului umflă bugetul apărării și stârnește temeri de regrese în educație și sănătate, scrie duminică AFP.

Factura conflictului declanșat pe 7 octombrie 2023, după atacul fără precedent asupra Israelului al mișcării islamiste palestiniene Hamas, se ridica la 405 miliarde de șekeli (aproape 120 de miliarde de euro) la sfârșitul lunii aprilie, potrivit guvernatorului Băncii centrale a Israelului, Amir Yaron.

''Este o cifră enormă, peste 17% din PIB'', a notat acesta la o recentă conferință economică la Herzliya, la nord de Tel Aviv.

Numai campania militară împotriva Iranului, lansată odată cu atacul americano-israelian asupra Teheranului din 28 februarie, a determinat un cost suplimentar de 35 de miliarde de șekeli (10,5 miliarde de euro) pentru statul evreu, până la intrarea în vigoare a armistițiului din 8 aprilie, conform unei estimări inițiale a Ministerului Finanțelor.

La sfârșitul lunii martie, după adoptarea legii bugetului pentru 2026, guvernul a remarcat că bugetul Ministerului Apărării a crescut de peste două ori după 7 octombrie 2023.

Pentru a sprijini efortul de război, Israelul s-a împrumutat masiv pe piețele internaționale în 2024 și 2025, până în punctul în care datoria publică reprezintă acum peste 69% din PIB, față de 60% înainte de război, potrivit trezoreriei. Taxele și contribuțiile la asigurările sociale au crescut, de asemenea.

''Economia traumei''

Esteban Klor, profesor de economie la Universitatea din Ierusalim, a explicat pentru AFP că israelienii ''plătesc de două ori'' pentru război.

Primul cost, a spus el, este reprezentat de reducerea cheltuielilor sociale ale statului și scăderea investițiilor în serviciile publice, prin reduceri bugetare succesive, deși ''creștem datoria''.

''Educația va avea de suferit, calitatea infrastructurii va scădea, la fel și performanța sistemului de sănătate'', a atenționat Klor.

Al doilea cost este legat de mobilizarea continuă a zeci de mii de rezerviști, după atacul Hamas. ''Întrucât mare parte din populația activă este în armată, și nu la locul de muncă, acest lucru afectează producția'', explică el.

Într-un sondaj realizat de Institutul israelian pentru democrație (IDI), un think tank centrist, 31% dintre respondenți au spus că s-au confruntat cu o scădere a salariilor sau a veniturilor din 7 octombrie, iar fenomenul îi afectează în mod deosebit pe lucrătorii independenți și pe lucrătorii cu cele mai mici venituri.

Totuși, economia israeliană a depășit rapid șocul războiului, PIB-ul revenind din 2024 la nivelul din 2022 și continuând să crească într-un ritm de invidiat (+2,9% în 2025, cu o accelerare așteptată în 2026).

La conferința de la Herzliya, Tamar Levi-Boneh, co-directoare pentru buget în Ministerul de finanțe, a avertizat împotriva unei ''economii a traumei'', șocul din 7 octombrie și sentimentul de eșec resimțit de forțele de apărare, determinându-le să solicite constant mai multe fonduri pentru a asigura securitatea țării.

''Aparatul de securitate trebuie să învețe să-și satisfacă necesitățile într-un mod care să nu aibă un impact negativ asupra nivelului de trai și să-și asume partea de responsabilitate'', a notat ea.

''Superioritate zdrobitoare''

Netanyahu apără o viziune opusă, după ce a declarat, în septembrie, că Israelul nu are de ales decât să devină o ''super-Sparta'', orașul-stat al Greciei antice concentrat în întregime pe război.

În timp ce dezacordurile sale cu președintele american Donald Trump devin din ce în ce mai evidente cu privire la campania militară a Israelului în Liban împotriva Hezbollah, precum și cu privire la modul de a pune capăt războiului cu Iranul, liderul israelian pledează pentru o viziune autarhică, ce ar elibera țara sa de dependența de enormul ajutor militar pe care îl primește din partea Statelor Unite.

La începutul lunii mai, el și-a confirmat intenția de a investi 350 de miliarde de șekeli (peste 100 de miliarde de euro) în următorul deceniu în industria națională de apărare pentru a garanta o ''superioritate aeriană covârșitoare''.

Esteban Klor a avertizat că bugetul apărării ar putea depăși 10% din PIB și a cerut o revenire rapidă la un nivel mai rezonabil.

Israelul este una dintre țările dezvoltate în care inegalitățile sunt cele mai flagrante, iar războiul nu face decât să exacerbeze situația. Conform celui mai recent studiu disponibil al administrației israeliene pentru securitate socială, proporția copiilor care trăiesc sub pragul sărăciei a crescut de la 27,6% la 28% între 2023 și 2024. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea)